Guvernul francez condus de către premierul Michel Barnier a fost răsturnat miercuri de la putere, printr-o moţiune de cenzură depusă de stânga şi adoptată cu 331 de voturi la 289.
Căderea guvernului printr-o moţiune de cenzură este o premieră pentru Franţa după 1962 (când a picat astfel Guvernul Georges Pompidou), transmite The Guardian.
Guvernul Barnier a avut cea mai scurtă existenţă din istoria celei de-a cincea republici a Franței, care a început în 1958.
Rezultatul aprofundează criza politică a Franței și marchează o lovitură semnificativă pentru Uniunea Europeană într-un moment în care Germania este, de asemenea, blocată într-o campanie electorală parlamentară până în februarie și cu câteva săptămâni înainte ca Donald Trump să revină la Casa Albă.
Guvernul era în funcţie de doar trei luni, după alegerile anticipate convocate în vară de preşedintele Emmanuel Macron. După alegerile anticipate din iulie, Parlamentul a fost împărțit în trei blocuri principale, niciunul neavând majoritatea.
Noul Front Popular (NFP), o alianță de partide de stânga care deține cele mai multe locuri în Parlament, a depus o moțiune de cenzură, care a fost susținută de RN, partidul de extremă dreaptă, cel mai mare partid unic.
331 de deputați au votat, miercuri, în Adunarea Naţională, în favoarea moțiunii. Erau necesare 288 de voturi pentru a doborî guvernul.
Michel Barnier este acum obligat să-și prezinte demisia, odată cu tot guvernul, președintelui Emmanuel Macron.
La Paris, au fost depuse în Parlament nu una, ci două moţiuni, după ce premierul a declanşat marţi articolul din Constituţie pentru adoptarea bugetului asigurărilor sociale fără vot, prin asumarea răspunderii guvernului.
Decizia a fost luată după mai multe zile de negocieri bugetare dure, în cursul cărora Michel Barnier a cedat unora din cererile RN, aflat în poziţia de arbitru al jocului.
Un guvern interimar ar trebui acum să meargă mai departe cu bugetul pe 2024 pentru a se asigura că statul nu intră în incapacitate de plată, dar nu sunt permise noi alegeri parlamentare mai devreme de iulie 2025, iar actuala Adunare Naţională e mai divizată ca niciodată, aşa că perspectivele de a obține un guvern stabil par slabe.
Aşteptat să ajungă la 6,1% din PIB în 2024, mult peste prognoza de 4,4% din toamna lui 2023, deficitul public ar rata ţinta de 5% în lipsa unui buget, iar incertitudinea politică ar apăsa asupra costului datoriei.