Ursula von der Leyen: Europa solidară a făcut ca medici din România să trateze pacienți din Italia. UE e alături de poporul bielorus, zonele libere de LGBT nu au ce căuta în UE

Ursula von der Leyen: Europa solidară a făcut ca medici din România să trateze pacienți din Italia. UE e alături de poporul bielorus, zonele libere de LGBT nu au ce căuta în UE
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, în conferința în care a anunțat că CE se alătură inițiativei COVAX

Statele UE au demonstrat că împreună pot face foarte multe, dar e nevoie de întărirea sistemului european de sănătate, de o economie socială și de protejarea planetei. Faptul că medici din România au putut trata pacienți din Italia este un exemplu de solidaritate dat de Ursula von der Leyen, președinta CE, în primul său discurs despre starea Uniunii. Rusia rămâne un regim politic ostil, iar parteneriatul cu SUA trebuie revitalizat.

Discursul a început cu un elogiu făcut solidarității europene, pentru a vorbi mai apoi despre nevoia de a întări digitalizarea, de a se proteja cibernetic și de a asigura șanse echitabile tuturor cetățenilor UE, prin acces la salariul minim, tratamente medicale egale și Internet.

Ursula von der Leyen a vorbit și despre necesitatea ca UE să răspundă mai ferm provocărilor geopolitice. De aceea, parteneriatul cu SUA trebuie întărit, chiar dacă liderii UE nu sunt mereu de acord cu deciziile de la Casa Albă, iar Rusia trebuie tratată ca un regim politic ostil, care folosește otrava pentru a scăpa de opozanții politici interni și care se amestecă în procesele electorale din state terțe, a spus președinta CE.

Cu teme fierbinți pe masă, bugetul UE și refacerea economiilor afectate de criza pandemică, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a susţinut, miercuri, de la 10.15 (ora României) la Bruxelles, primul său discurs privind starea Uniunii.

Primul discurs despre starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen, Subiectele fierbinți pe care nu le va putea ocoli

SpotMedia.ro a transmis, în format LIVE Text, cele mai importante declarații de la Bruxelles:

  • Una dintre cele mai curajoase minți, Andrei Saharov, a vorbit mereu despre încrederea sa în puterea ascunsă a spiritului uman. În ultimele șase luni, europenii au demonstrat cât de puternic e acest spirit. Am văzut-o la doctori și asistente, care au devenit membri ai familiei pentru cei bolnavi. Am văzut-o la toți cei care lucrează în prima linie. Empatia, curajul și simțul datoriei ne inspiră în fiecare zi. Încep acest discurs aducându-le un omagiu.
  • Acest virus a schimbat felul în care comunicăm. A arătat cât de fragilă este condiția noastră, de fapt.
  • Lumea dorește să iasă din această lume a coronavirsului, din incertitudine. Oamenii sunt gata de schimbare, gata să meargă înainte.
  • În calitate de Uniune Europeană, am partajat cu toții parte din suveranitatea noastră, pentru binele comun. Am arătat că e posibil să avem încredere unul în celălațt și încredere în instituțiile UE.
  • Acum e momentul să ne punem pe treabă. Dimineață, am trimis o scrisoare de intenție președintelui PE și cancelarului Angela Merkel, pentru a le prezenta planul CE.
  • Pandemia și incertitudinea pe care o aduce nu s-a terminat. Prima greutate e să trecem împreună prin această probă și să fim alături de cei care au nevoie. Economia Europei este una socială și umană și putem face acest lucru. Ea oferă stabilitate și ne ajută să absorbim șocurile mai ușor.
  • Europa trebuie să continue să protejeze viețile și bunurile oamenilor. Ne uităm la cifre și vedem că ele pot ieși de sub cotrol. Este o spirală pe care trebuie să o gestionăm cu grijă.
  • Lucrătorii medicali au făcut miracole și fiecare stat și-a protejat cetățenii.
  • Europa a făcut împreună cel mai mult decât a făcut vreodată. Mecanismul nostru de protecție civilă a făcut ca medici din România să trateze pacienți din Italia, iar Letonia să trimită echipamente în alte țări .
  • Oamenii din Europa suferă în continuare.
  • Trebuie să construim o UE mai puternică a sănătății, e momentul să o facem. Când statele membre au închis granițele, noi am creat coridoare verzi. Când unele țări au introdus blocaje la export pentru unele echipamente medicale critice, noi am oprit acest lucru
  • Comisia va înainta o propunere statelor membre, astfel încît să se pună pe picioare o propunere-cadru pentru salariul minim. Toată lumea trebuie să aibă acces la salariul minim. Sunt o susținătoare a contractelor colective. Competența noastră va respecta suvernaitatea statelor membre.
  • Economia de piață socială trebuie să se bazeze pe stabilitate. UE oferă stabilitatea de care au nevoie economiile naționale.
  • A treia promisiune făcută o reprezintă șansele. Ni s-a reamintit cât de legate între ele sunt economiile noastre. Piața unică este despre oportunitate: pentru consumatori, companii și industrii. Este vorba despre oportunitatea de a profita la maximum de libertățile care ne sunt dragi, în calitatea noastră de europeni. Vom propune o nouă strategie pentru viitorul spațiului Schengen.
  • Toate aceste lucruri vor permite Europei să se redreseze. Nu există o nevoie mai urgentă de a accelera decât atunci când e vorba despre viitorul fragilei noastre planete. O bună parte a activității noastre s-a oprit din cauza izolării. Planeta a continuat să se încălzeazscă, de la incendiile din California la cea mai puternică secetă din România.
  • Avem promisiunea solemnă de a nu lăsa pe nimeni în urmă în această tranziție. Avem tot ce ne trebuie, dar nu putem face asta decât împreună. Până vara viitoare ne vom revizui întreaga politică legată de climă și energie, pentru a atinge această țintă.
  • Actualele niveluri de consum nu sunt durabile. Avem nevoie de schimbarea modului în care ne comportăm cu natura, în care producem, mâncăm, transportăm, ne încălzim.
  • Să ne imaginăm această pandemie fără digital, cu carantină și izolare. Așa trebuie să fi fost acum 100 de ani. Un secol mai târziu, tehnologia modernă ne permite ca tinerii să învețe de la distanță, ca milioane de oameni să lucreze de acasă. Permite industiilor să își vîndă produsele. Următorul deceniu trebuie să fie deceniul digital în Europa.
  • Avem nevoie de principii clare: dreptul la viața privată, securitatea cibernetică. Pentru asta, Europa trebuie să fie liberă, trebuie să acționăm rapid și decis.
  • Comisia va veni cu o propunere de identitate digitală sigură și comună, o tehnologie pe care noi să o controlăm.
  • Conexiunile de date trebuie să țină pasul cu un ritm accelerat. Dacă vrem aceeași șansă la start, nu se poate ca 40% dintre oamenii din zona rurală să nu aibă acces la internet de bandă largă. Vom pune accent pe conectivitate, pe dezvoltarea 5G și 6G.
  • Este vorba despre suveranitatea digitală a Europei, atât la nivel micro, cât și macro. Ne dorim să putem dezvolta un nou microprocesor.
  • A venit momentul să investim în întreprinderi tehnologice europene. 20% din NextGeneration EU va fi investit în domeniul digital.
  • Europa întinde mâna, nu vrem să alimentăm propaganda egoistă. Europa nu înseamă ”Mai întâi Europa”. Știm că nimeni nu e în siguranță, până nu suntem toți în siguranță. Toată lumea trebuie să aibă acces la tratamente și vaccinuri sigure.
  • Nu e suficient să găsim un vaccin, trebuie să ne asigurăm că toți cetățenii UE au acces la el. Naționalismul în materie de vaccinuri pune în pericol viețile, doar cooperarea le poate salva.
  • Acum două zile, a avut loc ultima reuniune a liderilor din UE și China. Relațiile dintre UE și China sunt în același timp de cea mai mare importanță și una dintre cele mai dificile. China e un partener de negociere și un rival sistemic. Continuăm să avem schimburi dezechilibrate. Promovăm sisteme foarte diferite de guvernanță și societate. Europa ea însăși are problemele sale, cum e antisemitismul, dar criticile și opoziția sunt protejate legal.
  • Vom înainta o propunere pentru un Act european Magnitski.
  • UE este de partea poporului din Belarus. Am fost impresionați de curajul imens al celor adunați în Piața Independenței. Alegerile care i-au adus în stradă nu au fost nici libere, nici corecte. Reacția regimului a fost rușionoasă. Oamenii nu sunt piese pe tabla de șah a nimănui.
  • Celor care susțin legături mai strânse cu Rusia le spun: otrăvirea lui Navâlskăi nu e singulară. Nici imixtiunea în alegerile din lume. Tiparul nu e pe cale să se schimbe și nicio conductă nu o va face.
  • Turcia a fost și este un vecin important. Suntem apropiați pe hartă, dar distanța dintre noi crește.
  • UE trebuie să răspundă mai hotărât la evenimentele durabile și să își consolideze parteneriatele. Poate nu vom fi de acord cu acțiunile de la Casa Albă, dar parteneriatul nostru e durabil. Suntem dispuși să construim o nouă agendă transatlantică, să cooperăm pentru a reforma sistemul internațional pe care l-am construit împreună, indiferent ce se va petrece în această toamnă. Avem nevoie de noi începuturi cu vechi prieteni, de ambele părți ale Atlanticului.
  • Nu vom da înapoi de la acordul cu Marea Britanie. Acesta nu poate fi schimbat unilateral.
  • În curând, vom lansa un pachet de redresare economică pentru Balcanii de Vest. Vom fi alături și de statele estice.
  • Comisia lucrează la un pilot comun cu autoritățile elene, pentru o nouă tabără la Lesbos. Migrația este o provocare europeană și toată Europa trebuie să se implice.
  • Până la finalul lunii, Comisia va adopta primul raport anual privind statul de drept, unde va fi discutată situația din toate statele membre. Este un instrument preventiv. Vrem să ne asigurăm că fondurile noastre sunt protejate în fața oricărei forme de corupție. Acest lucru este nenegociabil. Încălcarea statului de drept nu poate fi tolerată. Valorile europene nu sunt de vânzare.
  • Trebuie să facem progrese în combaterea rasismului și a urii.
  • Zone libere de LGBT sunt zone lipsite de umanitate și nu au ce căuta în Uniunea Europeană.
  • Trăiască Europa!
https://www.facebook.com/comisia.europeana.in.romania/videos/974610439707446


În fiecare an, în luna septembrie, preşedintele Comisiei Europene rosteşte în faţa Parlamentului European un discurs privind starea Uniunii, în care face un bilanţ al realizărilor din ultimul an şi prezintă priorităţile pentru anul următor. De asemenea, expune soluţiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană şi idei pentru conturarea viitorului UE.

Discursul este urmat de dezbaterea plenară privind Starea Uniunii Europene, discuţiile concentrându-se asupra unor aspecte importante precum redresarea socială şi economică, schimbările climatice, şomajul în rândul tinerilor şi migraţia.

Prima dezbatere privind starea Uniunii a avut loc la Strasbourg la 7 septembrie 2010, alături de preşedintele Comisiei în acel moment, Jose Manuel Barroso.

Principalele teme abordate în raportul privind starea Uniunii

  • Şomajul din UE ar putea ajunge până la 9 % în 2020, acesta afectând în mod disproporţionat femeile, tinerii, lucrătorii slab calificaţi şi pe cei cu contracte temporare, relevă Raportul Comisiei Europene privind starea Uniunii în 2020, care menţionează că sărăcia, excluziunea socială şi inegalităţile sunt susceptibile să crească, ceea ce scoate în evidenţă importanţa unei redresări incluzive şi echitabile pentru toţi.
  • De asemenea, se preconizează că economia va reveni la o creştere pozitivă în 2021, însă perspectivele sunt incerte, iar modul în care va evolua situaţia în materie de sănătate publică se va dovedi crucial.

În Raportul privind starea Uniunii 2020, preşedintele CE mai consemnează: 

  • Ne-am adaptat la împrejurări neprevăzute şi dramatice, respectând în acelaşi timp principiile şi aspiraţiile definite în orientările noastre politice de acum un an
  • Putem reuşi numai dacă cetăţenii şi comunităţile sunt abilitaţi să devină agenţi ai tranziţiei.
  • Industria europeană poate fi deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte tranziţia către neutralitatea climatică şi adoptarea unei poziţii de lider în domeniul digital.
  • În a 101-a zi de mandat, Comisia von der Leyen a prezentat o nouă Strategie industrială, destinată să le permită întreprinderilor europene să îşi îndeplinească obiectivele ambiţioase, consolidând în acelaşi timp competitivitatea globală a acestora.
  • Nimeni nu va fi lăsat în urmă, fie că este femeie sau bărbat, fie că provine din est, din vest, din sud sau din nord şi fie că este tânăr sau bătrân.
  • O piaţă unică mai bine integrată şi pe deplin funcţională ar oferi întreprinderilor europene oportunităţi şi ar genera o creştere suplimentară anuală de 183 până la 269 de miliarde EUR în sectorul producţiei şi 338 de miliarde EUR în sectorul serviciilor. Aceasta reprezintă o creştere de aproximativ 12 % a produsului intern brut al UE. Piaţa unică este o poveste de succes care continuă să creeze prosperitate şi oportunităţi pentru cetăţenii şi, în egală măsură, pentru întreprinderile din UE. 
  • Odată cu începutul pandemiei, nevoia unui răspuns coordonat global a devenit evidentă – iar Comisia von der Leyen a explorat noi modalităţi de a valorifica capacitatea de mobilizare a UE.
  • Pandemia provocată de coronavirus a zguduit până în temelii Europa şi întreaga lume. La început au fost doar cazuri izolate, dar curând acestea s-au transformat într-o urgenţă care afectează toate ţările, toate regiunile şi toţi oamenii. De la începutul anului, în UE au fost pierdute din cauza COVID-19 aproape 150 000 de vieţi omeneşti, iar numărul celor care şi-au pierdut viaţa în alte părţi ale lumii este mult mai mare. În pofida dificultăţilor, au putut fi salvate sute de mii de vieţi. Dacă Uniunea Europeană şi statele sale membre nu acţionau rapid şi hotărâtor pentru a proteja vieţile şi mijloacele de subzistenţă ale europenilor, tragedia ar fi fost mult mai mare. Lucrătorii din prima linie s-au achitat de propriile îndatoriri cu eroism, cetăţenii au acceptat să îşi sacrifice libertăţi fundamentale şi s-au luat măsuri fără precedent pentru a limita răspândirea virusului.
  • Iniţiativele pentru investiţii ca reacţie la coronavirus, în valoare de până la 54 de miliarde EUR, au fost instituite într-un timp record pentru a asigura lichidităţi întreprinderilor şi sectorului asistenţei medicale.
  • Lunile şi anii următori reprezintă un moment crucial în istoria europeană şi pentru generaţiile viitoare.