Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a cerut partenerilor care au promis că vor furniza sisteme de apărare aeriană Patriot Ucrainei să le livreze mai repede, menționând că aceste întârzieri înseamnă daune și pierderi de vieți omenești. Printre partenerii care au promis și nu au trimis se află și România. Decizia de donare a unui sistem Patriot către Ucraina a fost aprobată în luna iunie de CSAT. Însă ea mai trebuie aprobată în Parlament și deocamdată sunt așteptați aleșii să se întoarcă din vacanță. Autoritățile române nu au găsit de cuviință să convoace o ședință extraordinară a parlamentului, pentru a putea livra mai repede sistemul Patriot Ucrainei.
Kuleba: Plătim pentru aceste întârzieri
Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a cerut public, partenerilor externi, să urgenteze trimiterea sistemelor de apărare Patriot promise, subliniind că Ucraina plătește scump pentru aceste întârzieri. promise.
„S-au făcut progrese bune și s-au făcut anunțuri, dar din nou, unele sisteme Patriot au fost anunțate și nu au fost încă livrate”, a declarat Kuleba jurnaliștilor, pe 29 august, înainte de o reuniune ministerială a UE la Bruxelles, relatează The Kyiv Independent.
Ucraina a primit cel puțin trei sisteme Patriot din Germania și unul din SUA. Alte țări, precum Țările de Jos și Spania, au livrat lansatoare sau rachete individuale.
SUA, România și Țările de Jos s-au angajat, în iunie, să livreze câte un sistem suplimentar fiecare, dar până acum nu a fost făcut niciun anunț cu privire la sosirea acestora.
„Unii se plâng de birocrație… alții susțin că există momente delicate interne în politica lor (...) Plătim pentru toate aceste întârzieri cu daune și pierderi de vieți omenești. (...) Bateriile promise sunt acolo, sunt pregătite pentru livrare. Ceea ce lipsește este doar aprobarea finală, unda verde pentru a face asta” a declarat Kuleba.
Aprobat în iunie, sistemul Patriot din România îi așteaptă pe parlamentari
În ce privește sistemul Patriot promis de România, acesta a fost aprobat de CSAT în iunie, după multe luni de tergiversare.
După care, decizia a fost pusă într-un proiect de lege trimis de Ministerul Apărării Naționale (MApN) în parlament, unde așteaptă întoarcerea aleșilor vin vacanță. Sesiunea de toamnă va începe săptămâna viitoare, pe 2 septembrie.
Potrivit proiectului de lege, consultat de Europa Liberă,un sistem de rachete sol-aer Patriot va fi donat de către România Ucrainei. Costul pentru cumpărarea unei alte baterii de către România este zero. Vor fi însă cheltuieli de câteva zeci de milioane de euro pentru taxele achiziţionării unui nou Patriot.
România a cumpărat de la SUA şapte sisteme Patriot în configuraţia 3+. Patru dintre ele au ajuns deja în România – două sunt operaţionalizate. Celelalte trei vor ajunge în România în perioada imediat următoare.
Donaţia va fi făcută prin modificarea Legii 222 din 2017 prin care România a cumpărat şapte sisteme Patriot de la SUA, pentru suma de aproape 4 miliarde de dolari.
Potrivit proiectului, România nu va plăti din bugetul de stat pentru achiziționarea unui nou sistem, costurile acestuia fiind acoperite din fondurile internaţionale destinate ajutorării Ucrainei.
În schimb, recepţia noului sistem, care va avea un cost estimat de aproximativ 60 de milioane de dolari pentru taxe şi comisioane, va fi suportată din bugetul Ministerul Apărării de la Bucureşti.
Proiectul MApN nu prevede o dată exactă a donaţiei către Ucraina şi lasă acest lucru la latitudinea Guvernului României, astfel încât acest lucru să aibă loc „cât mai rapid posibil”.
Patriot, esențiale pentru protejarea cerului Ucrainei
Sistemele Patriot, extrem de avansate, au jucat și joacă un rol crucial în protejarea cerului Ucrainei. Ele sunt capabile să doboare chiar și cele mai avansate rachete balistice, cum ar fi Kinzhal, scrie The Kyiv Independent.
Patriot nu sunt singurele sisteme occidentale care fac parte din scutul aerian al Ucrainei. Kievul a primit, de asemenea, sisteme IRIS-T, NASAMS, Hawk și SAMP/T.
Italia a promis să livreze un al doilea sistem SAMP/T, pe lângă cel deja furnizat în comun de Paris și Roma, iar Berlinul s-a angajat să transfere încă patru sisteme IRIS-T de diferite raze de acțiune în decursul anului 2024.
În timpul summitului NATO de la Washington, din iulie, aliații s-au angajat să livreze „zeci” de sisteme de apărare aeriană în lunile următoare.
Livrările mai rapide de sisteme de apărare aeriană sunt cu atât mai importante acum, în contextul în care, după lansarea de către Kiev a incursiunii în Kursk, Rusia a lansat atacuri aeriene susținute asupra Ucrainei, luni, 26 august, fiind consemnat cel mai mare atac aerian rus de la începutul războiului.