Mii de posturi din sistemul judiciar al Ucrainei sunt vacante, în timp ce UE presează Kievul să facă reforme în justiție. Va fi un proces complicat și de durată, în timp ce țara luptă cu dușmanul din exterior, Rusia, și cu cel intern, corupția.
Ucraina se confruntă cu o carență imensă de judecători și a declanșat o campanie națională de angajări, multă vreme amânată, pentru ocuparea a peste 2.000 de posturi vacante, în paralel cu verificarea mai multor magistrați aflați în funcție pentru potențiale abuzuri.
Acest efort ambițios, desfășurat în timp ce țara e angrenată în războiul împotriva Rusiei, este esențial pentru eliminarea vrafului de dosare restante care întârzie procesul de justiție așteptat de mulți ucraineni. Dar este esențial și pentru consolidarea statului de drept, condiție pe care Ucraina va trebui să o îndeplinească pentru a adera, cândva, la Uniunea Europeană, notează Reuters.
Chiar înaintea invaziei Rusiei din februarie anul trecut președintele Volodimir Zelenski a semnalat că dorește ca Ucraina să adere la UE, astfel că lupta împotriva corupției a devenit una dintre priorități.
Un sondaj de opinie publicat luna aceasta de Centrul Razumkov din Kiev arată că doar 18% dintre ucraineni au încredere în instanțe, o consecință a erodării prelungite a sistemului judiciar de către corupție.
Comisia Europeană a arătat, într-un memoriu din 2022, că "Justiția continuă să fie privită ca una dintre cele mai lipsite de încredere instituții".
"Munții" de dosare de la instanțe și "ultramaratonul" angajărilor
Tentativele de reformare a sistemului de justiție de după Revoluția Maidanului din 2014, soldată cu înlăturarea de la putere a președintelui pro-rus și intrarea Kievului pe drumul occidental, au avut doar un succes parțial și s-au izbit de rezistența acerbă a sistemului, spun organizațiile de monitorizare.
Două organisme de control judiciar responsabile de angajarea și instruirea judecătorilor au fost blocate ani la rând, iar mulți judecători au ieșit la pensie sau au fost înlăturați, astfel că în prezent aproximativ 2.600 de posturi sunt vacante, adică o treime din numărul total.
În consecință, instanțele din toată țara sunt copleșite de cazuri. Unele s-au transformat în arhive pline cu dosare. Curtea de Apel din regiunea Sumî mai are doar patru judecători dintr-un total de 35. Dacă doar doi dintre cei rămași se pensionează, și au dreptul s-o facă, instanța se va bloca.
Vira Levko, o judecătoare din Kiev, are de obicei zeci de cazuri administrative și câteva ședințe de judecată în penal în fiecare zi. Și sunt judecători și mai aglomerați ca ea. Când Levko le spune colegilor din străinătate despre cantitatea imensă de dosare care îi revine, acestora nu le vine să creadă. "Ei nu înțeleg cum poate un judecător să aibă atât de multă informație în cap", a declarat ea pentru Reuters.
Situația este binecunoscută la vârful sistemului. "Nu există nici măcar o instanță în Ucraina cu un volum normal de muncă. În unele locuri e o mare problemă, în altele este, pur și simplu, o catastrofă", a spus Ruslan Sîdorovîci, vicepreședintele Comisiei de înaltă calificare a judecătorilor din Ucraina.
Războiul pune o presiune suplimentară pe sistem, în jur de 10.000 de cazuri de crime de război comise de ruși fiind în curs de investigare.
Cele două organisme care se ocupă de activitatea din justiție au fost deblocate la presiunea UE, iar în următoarele luni vor fi acoperite în jur de 1.100 de posturi vacante de la tribunalele locale și de la curțile superioare. Este primul pas dintr-un "ultramaraton" al angajărilor, care ar putea dura mai mulți ani și care implică până la 7.000 de interviuri, arată Sîdorovîci.
Selectarea judecătorilor este doar o parte din marea provocare. Aproximativ 2.000 de judecători aflați în funcție trebuie supuși unui control de integritate, în cadrul procesului de "curățare" a sistemului început după Maidan și încă nefinalizat.
Halîna Ciujîk, care a făcut parte dintr-un consiliu consultativ civic ce monitorizează activitatea judecătorilor, a spus că tot procesul poate fi gestionat, însă autoritățile nu trebuie să se grăbească: "Dacă prioritatea este calitatea, atunci va trebui să sacrifici puțin din viteză și cred că societatea ucraineană înțelege acest lucru."
Urmează "curățenia"
Cea mai dificilă sarcină s-ar putea dovedi, însă, lupta ca instanțele supreme din Ucraina, mult timp afectate de scandaluri, să nu devină instrumente pentru exercitarea influenței politice.
"Avem judecători care au ajutat la acapararea de miliarde, care au încălcat masiv drepturile omului, care au cetățenie rusă și au ajutat activ Rusia în primele zile de război", a spus Mihailo Jernakov, de la Fundația DEJURE, un ONG din Kiev.
Curtea Constituțională a atras protestele UE și ale activiștilor pentru democrație înainte de război, prin încercările repetate de a anihila reformele anticorupție, iar fostul său președinte, Oleksandr Tupîtskîi, este dat acum în urmărire în legătură cu mai multe dosare penale, inclusiv pentru mituirea unui martor. Potrivit presei, magistratul trăiește în prezent la Viena și spune că e hărțuit politic.
UE a recomandat Kievului să adopte o legislație care să le dea experților internaționali un cuvânt de spus asupra componenței Curții Constituționale, care are în prezent cinci posturi vacante.
Dar asta nu e o soluție instantanee, crede Jernakov. Potrivit DEJURE, care monitorizează reformele judiciare, cel puțin doi membri ucraineni recent numiți în comitetul de selecție al curții sunt "persoane afiliate politic, cu o reputație îndoielnică".
Reforma justiției se suprapune cu o campanie mai amplă de combatere a corupției, în timp ce toleranța ucrainenilor pentru abuzurile din sistem se epuizează după ce zeci de mii de oameni au murit apărând fragila democrație din Ucraina.
Conform unui sondaj făcut în iulie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, 89% din ucraineni cred că corupția a fost cea mai mare problemă a Ucrainei în afara războiului.
Levko, judecătoarea din Kiev, rămâne devotată serviciului public, în special în pedepsirea violenței domestice. Dar scandalurile imense de corupție, printre care și arestarea fostului președinte al Curții Supreme pentru o mită de 2,7 milioane de dolari, acuzație pe care acesta o neagă, îi pătează profesia.
"Știți cum mă prezintă oamenii în cercurile intelectuale? Ea este Vira - e unul dintre judecătorii cumsecade", spune ea, vorbind în șoaptă, pentru a reda fidel situația. "M-am obișnuit".
T.D.