Serbia îşi va muta de la Tel Aviv la Ierusalim ambasada din Israel, devenind astfel „prima ţară europeană” care urmează exemplul Statelor Unite, a anunţat vineri seară premierul israelian Benjamin Netanyahu, potrivit AFP.
„Îi mulţumesc preşedintelui Serbiei (Aleksandar Vucic – n.r.), prietenul meu (…), pentru decizia de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului şi de a transfera acolo ambasada ţării sale”, a transmis Netanyahu printr-un comunicat în ebraică, precizând că mutarea se va face până în iulie 2021.
„Aş vrea de asemenea să îi mulţumesc preşedintelui Trump, prietenul meu, pentru contribuţia la această realizare„, a adăugat Netanyahu.
Aurescu s-a întâlnit cu Netanyahu. Vor să facă o ședință comună a celor două guverne
În acelaşi timp, la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump a anunţat la rândul său că Serbia s-a angajat să îşi mute ambasada din Israel la Ierusalim şi că Israelul şi Kosovo au căzut de acord să îşi normalizeze legăturile şi să stabilească relaţii diplomatice, potrivit Reuters.
Trump a făcut declaraţia însoţit de preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul kosovar Avdullah Hoti, care, împreună cu consilieri ai preşedintelui american, au avut două zile de discuţii la Casa Albă în urma cărora au ajuns la un acord asupra unei "normalizări economice".
Serbia urmează astfel exemplul Statelor Unite şi Guatemalei, care şi-au transferat ambasadele de la Tel Aviv la Ierusalim în mai 2018, încălcând un consens internaţional asupra Oraşului Sfânt şi provocând furia palestinienilor.
Statutul Ierusalimului este, de altfel, una dintre cele mai spinoase chestiuni în perspectiva unei reglementări a conflictului israeliano-palestinian.
ONU consideră că această chestiune trebuie să facă obiectul unui acord între israelieni şi palestinieni şi că, în aşteptarea acestuia, statele nu trebuie să îşi stabilească la Ierusalim reprezentanţa lor diplomatică din Israel.
Acord istoric între Israel şi Emiratele Arabe, semnat cu ajutorul SUA
Trump l-a primit pe Vucic în Biroul Oval și a negociat un acord economic Serbia - Kosovo
"Serbia şi Kosovo s-au angajat în favoarea unei normalizări economice", a declarat Trump din Biroul Oval, alături de preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul kosovar Avdullah Hoti.
"Prin concentrarea pe crearea de locuri de muncă şi pe creşterea economică, cele două ţări au putut să ajungă la un progres major", a adăugat preşedintele american, fără alte precizări asupra dimensiunii exacte a acordului.
"Economia poate aduce împreună popoarele", a mai spus liderul de la Casa Albă, precizând că este vorba de un moment istoric.
Belgradul refuză să recunoască independenţa proclamată în 2008 de Kosovo după războiul de la sfârşitul anilor 1990, care a făcut 13.000 de morţi. Serbia este susţinută de aliaţi ca Rusia şi China, în timp ce SUA se numără printre ţările care au recunoscut imediat noul stat kosovar.
Vucic le-a declarat jurnaliştilor că există în continuare multe divergenţe între Serbia şi Kosovo, dar că acordul de vineri reprezintă un uriaş pas înainte. El a mai spus că Trump a făcut "o treabă excelentă" şi l-a invitat în Serbia.
Acord între Israel şi Hamas pentru încetarea schimbului de focuri în Fâşia Gaza
În ceea ce îl priveşte, Hoti a afirmat că înţelegerea ar trebui să ducă la o recunoaştere reciprocă între cele două ţări.
Anunţul vine după două zile de discuţii la nivel înalt între preşedintele sârb, premierul kosovar şi consilieri ai lui Trump.
Consilierul de securitate naţională de la Casa Albă, Robert O'Brien, care a participat la întâlniri, a spus că acordul pentru extinderea legăturilor economice ar putea deschide calea pentru soluţii politice în viitor.
Un oficial de top al UE a declarat luni că negocierile mediate de blocul comunitar, care s-au întrerupt în 2018, dar care au fost reluate în iulie, ar putea duce la un acord în câteva luni.
Discuţiile de la Casa Albă erau programate anterior pentru luna iunie, dar au fost amânate după ce preşedintele kosovar Hashim Thaci a fost inculpat pentru presupuse crime de război comise în timpul revoltei de gherilă din 1998-1999 împotriva controlului sârb. El a negat acuzaţiile.