Oferta lansată de o universitate franceză generează interes în rândul cercetătorilor americani, pe fondul represiunii administrației Trump împotriva mediului universitar.
Aproape 300 de cadre universitare au aplicat la oferta universității Aix-Marseille de a primi cercetători din SUA afectați de represiunea guvernului american asupra mediului academic, relatează The Guardian.
Aix-Marseille din Franța se numără printre primele universități din Europa care au reacționat la ordinele executive punitive declanșate de administrația lui Donald Trump împotriva instituțiilor de învățământ superior din SUA.
Universitatea franceză oferă printr-un program intitulat Safe Place for Science un fel de „azil științific”, adică trei ani de finanțare pentru aproximativ 20 de cercetători care își vor desfășura nedtingheriți activitatea în această instituție.
Cereri trimise prin mesagerie criptată
Joi, universitatea a declarat că a primit 298 de cereri într-o lună, din care 242 au fost considerate eligibile.
Solicitanții provin din instituții precum Universitatea Johns Hopkins, Nasa, Columbia, Yale și Stanford, se arată într-un comunicat.
Cele mai multe solicitări au fost trimise printr-o mesagerie criptată, a menționat președintele universității, Eric Berton, în ziarul francez Libération.
Cei mai mulți dintre candidați sunt cercetători cu experiență în domenii variate, de la științe umaniste la științele vieții și mediu, potrivit universității franceze. Puțin peste jumătate dintre solicitanții eligibili, 135, sunt americani, în timp ce 45 sunt cetățeni cu dublă cetățenie.
Nu doar cercetători americani au solicitat azil științific, ci și cetățeni francezi, europeni, indieni și brazilieni.
Procesul de selecție va începe în zilele următoare, pentru a le permite cercetătorilor să înceapă să sosească la începutul lunii iunie.
Proiect de lege pentru statutul de refugiat științific
François Hollande, fost președinte al Franței și actual deputat socialist, și-a unit recent forțele cu Berton pentru a cere autorităților franceze să le recunoască cercetătorilor din întreaga lume vizați de represalii statutul de refugiați.
„La fel ca exprimarea unor opinii divergente, munca lor, care este o sursă de inovație și cunoaștere, a devenit un risc pentru propaganda regimurilor”, au scris recent cei doi în Libération.
Cercetătorii, la fel ca jurnaliştii sau adversarii politici, ar trebui să se poată califica pentru protecţie, au argumentat ei. „Într-adevăr, mecanismele actuale de azil nu țin cont de specificul mediului academic și de amenințările cu care se confruntă oamenii de știință în cadrul regimurilor autoritare”, au scris ei. „De aceea facem o cerere urgentă, una adecvată situației actuale: crearea unui statut de 'refugiat științific'”.
Franța se deschide, America se închide
Hollande și-a susținut luni apelul prin acțiuni legislative. Într-un proiect de lege depus în parlamentul francez, el a propus ca oamenii de știință care se confruntă cu atacuri asupra libertății lor academice să fie eligibili pentru protecție subsidiară – o categorie rezervată solicitanților de azil care nu îndeplinesc condițiile pentru statutul de refugiat, dar care pot demonstra că se confruntă cu amenințări grave.
Protecția subsidiară ar permite o procesare mai rapidă și mai eficientă a acestor cercetători, întrucât oficialii ar putea stabili criterii de eligibilitate clare și ar putea identifica modalități prin care aceștia să-și poată continua cercetarea, susține fostul președinte francez.
Hollande a descris proiectul de lege care trebuie aprobat de parlament ca un răspuns la un moment istoric. „Este un mod simbolic de a arăta că Franța este o țară deschisă într-un moment în care Statele Unite se închid în sine și regimurile autoritare duc politici agresive, represive”, a spus el pentru postul France Inter.
„Este vorba de redescoperirea Franței din epoca Iluminismului, cea care în alte vremuri a fost capabilă să primească cercetători persecutați din întreaga lume”, a adăugat el.
T.D.