În timp ce administrația Trump încearcă să elimine din peisajul științific american vocile care studiază schimbările climatice, diversitatea, vaccinurile sau egalitatea de gen, Europa își deschide larg porțile pentru oamenii de știință marginalizați.
De la Comisia Europeană până la universități și guverne regionale, mesajul e clar: veniți la noi, vă sprijinim cercetarea, scrie Politico.
O Europă care se mobilizează
„Europa trebuie să rămână un spațiu sigur pentru știință și cercetare”, a declarat comisara europeană pentru startup-uri, cercetare și inovație, Ekaterina Zaharieva, în fața Parlamentului European.
Într-o mișcare fără precedent, pentru a facemai atractiv domeniul, Comisia Europeană vrea să includă în legislația UE libertatea cercetării științifice și să crească sprijinul financiar pentru oamenii de știință care aleg să se mute în Europa.
Cercetătorii americani afectați de politicile administrației Trump pot aplica pentru granturi care pot ajunge la 4,5 milioane de euro - o sumă majorată special pentru a-i atrage.
Consiliul European pentru Cercetare (ERC) a subliniat că nu „vânează” în mod activ talente din SUA, dar că își dorește să ajute colegii din America în fața presiunilor ideologice și politice.
Universitățile din Europa se pregătesc de primire
Universitatea Aix-Marseille (AMU), din sudul Franței, a lansat recent programul „Safe Space for Science” – o inițiativă de 16 milioane de dolari pentru recrutarea a până la 15 cercetători americani ale căror proiecte sunt afectate de noul val politic din SUA.
Președintele AMU, Eric Berton, spune că programul a fost „născut din indignare” și a primit aproape 150 de aplicații din partea unor cercetători de la universități de top precum Yale, Columbia sau Stanford, dar și de la agenții guvernamentale precum NASA, NOAA sau NIH.
Temele abordate de aceștia sunt exact cele țintite pentru a fi desființate de administrația Trump: schimbările climatice, boli infecțioase, imunologie, gen, migrație și diversitate. „Am primit aplicații și de la istorici”, a adăugat Berton. Iar Franța nu e singura care acționează.
Catalonia a lansat un program de 30 de milioane de euro pentru a atrage 78 de cercetători americani în universitățile și centrele sale de cercetare de vârf, precum Barcelona Supercomputing Center. Berlinul își construiește un fond special cu același scop. Belgia, Suedia și Țările de Jos se mobilizează și ele, iar universități precum Vrije Universiteit Brussel și Institutul Karolinska din Suedia creează centre speciale de informare pentru cei care doresc să se relocheze.
Răspunsul Europei la obscurantism
Cercetători germani de prestigiu au publicat un apel în Der Spiegel, cerând guvernului federal să lanseze un plan național de recrutare - „100 de minți sclipitoare pentru Germania” - inspirat de exodul intelectualilor în anii '30 - '40. Invocând figuri emblematice precum Albert Einstein sau Lise Meitner, savanții europeni văd acum o oportunitate istorică de a inversa fenomenul „exodului de creiere”.
În Spania, programul Atrae, inițial creat pentru repatrierea cercetătorilor spanioli, e deja folosit pentru atragerea savanților americani. La fel și „Brains for Brussels”, programul belgian care sprijină cercetarea în domenii strategice precum inteligența artificială și medicina reproductivă.
Deși aceste inițiative au apărut ca reacție la politicile restrictive din SUA, ele pot deveni catalizatori pentru revigorarea cercetării europene. „Am fi preferat să nu fie nevoie să lansăm astfel de programe”, spune președintele AMU. „Dar contribuția acestor cercetători va întări activitatea universităților europene”.
Și, mai presus de toate, prezența lor în campusurile europene transmite un mesaj puternic: știința are un viitor - dar nu oriunde, conchide Politico.