Ruinele bine conservate de la două clădiri de mari dimensiuni, aflate în vecinătatea Academiei lui Ipsilanti, au fost descoperite în urma cercetărilor arheologice din curtea interioară a Universităţii din Bucureşti.
Muzeul Municipiului Bucureşti împreună cu partenerii de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti conduc săpăturile.
Reabilitarea Universităţii din Bucureşti este un proiect a cărui pregătire a început în urmă cu mai mulţi ani.
Cercetarea arheologică a curţii interioare a fost încă de la bun început o prioritate pentru echipa de proiect, astfel că încă din anul 2017 muzeul şi Institutul de Arheologie au preluat misiunea de a conduce săpăturile şi de a descoperi acele fragmente de istorie ce lipseau din trecutul Universităţii şi al ansamblului „Sf. Sava”.
„Primele săpături din 2017 şi 2018 au scos la suprafaţă ziduri din fosta clădire a Universităţii ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar şi din Academia „Sf. Sava” ridicată în timpul domnului fanariot Alexandru Ipsilanti, între 1776-1779, în zona fostei clădiri a Academiei Domneşti „Sf. Sava” înfiinţată de Constantin Brâncoveanu la 1694.
În octombrie 2022, după aproape patru ani, cercetările au fost reluate.
De această dată cu efort susţinut şi cu experienţa campaniilor precedente, am început dinspre zona Facultăţii de Matematică. Aici au fost identificate ruinele bine conservate a două clădiri de mari dimensiuni, aflate în vecinătatea Academiei lui Ipsilanti.
Ziduri zvelte de cărămidă despart încăperi generoase în cele două clădiri, lipite la calcan. Nu ştim cu precizie când au fost zidite, însă conturul lor stă desenat pe planul de la 1846 al maiorului Borroczyn.
Cercetările au arătat că ambele clădiri au beneficiat de cel puţin o reparaţie majoră, asociată cu o serie de recompartimentări. În clădirea dinspre vest, într-una din camere, se mai păstrează încă podelele din cărămidă ordonat aranjată”, conform MMB.
Clădirea alăturată a trebuit demolată odată cu construcţia Universităţii.
La fel si clădirea Academiei a cărei zonă centrală a fost complet eliminată pentru a face loc aulei noului Palat.
Publicul va putea admira descoperirile.
Muzeul Municipiului Bucureşti a propus ca zidurile să fie puse în valoare.
„Echipa de arhitecţi de la Polarh a reuşit să integreze descoperirile arheologice în proiectul lor. Pe lângă reconstrucţia amfiteatrului vechii aule în zona Facultăţii de Litere, în partea centrală a curţii interioare, nivelul de călcare va fi coborât, astfel încât zidurile încărcate de istorie să poată fi văzute şi atinse. Va fi un spaţiu viu, dedicat oamenilor şi ideilor”, scrie MMB pe Facebook.