România este una dintre cele cinci țări din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, Croația, Italia și Slovacia, care „subminează în mod intenționat statul de drept în aproape toate aspectele”, arată raportul anual „Liberties Rule of Law”, publicat luni.
Raportul întocmit în colaborare de 43 de organizaţii de apărarea drepturilor omului din 21 de state membre ale Uniunii Europene și coordonat de ONG-ul Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Liberties), evidențiază sistemele judiciare supuse manipulării politice, aplicarea slabă a legii împotriva corupției, utilizarea excesivă a procedurilor legislative accelerate, hărțuirea jurnaliștilor și restricționarea tot mai mare a protestelor pașnice, relatează The Guardian.
"Recesiunea democratică a Europei s-a adâncit în 2024. Fără acțiuni decisive, UE riscă o erodare democratică în continuare”, arată Liberties într-un comunicat.
Organizația a analizat rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept, menite să acționeze ca un control democratic al sănătății statelor membre UE. Observațiile ONG-ului au arătat "persistența alarmantă a încălcărilor statului de drept în întreaga Uniune Europeană", a declarat Viktor Kazai, expert senior în statul de drept la Liberties.
"Toate aspectele fundamentale ale statului de drept s-au confruntat cu probleme din ce în ce mai grave în ultimii ani”, a adăugat el, în timp ce încercările UE de a inversa declinul au fost "dezamăgitor de limitate”. "Cea mai îngrijorătoare categorie de țări" a fost cea a guvernelor care au luat măsuri pentru a submina statul de drept, a menționat Kazai.
Printre aceste state se numără și România. Raportul arată că recentele alegeri prezidențiale din România au dezvăluit modul în care TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să ajungă la victorie, în timp ce un proiect de lege pentru a asigura independența serviciului public de televiziune și radio a rămas în parlament din 2021.
Alte două țări vecine României sunt incluse în categoria cea mai îngrijorătoare. În Ungaria, catalogată de mult timp drept "autocrație electorală", cercetătorii au depistat o "regresie semnificativă" a statului de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și a presei s-a intensificat după deschiderea biroului de protejare a suveranității din Ungaria, care are puteri largi de a investiga cetățenii activi în viața publică.
De asemenea, în Bulgaria raportul a analizat modul în care au fost inițiate investigații anticorupție împotriva oponenților politici proeminenți ai guvernului, în timp ce problemele de lungă durată – precum aruncarea deșeurilor de construcții în capitala Sofia – au continuat.
În Slovacia au fost apărut semnale de alarmă cu privire la numeroasele schimbări introduse de guvernul populistului naționalist Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului special, axat pe corupție, și introducerea unui proiect de lege "în stil rusesc" pentru agenții străini, care ar impune ca ONG-urile să poarte eticheta stigmatizantă de "organizație susținută de străini" dacă primesc mai mult de 5.000 de euro din afara țării.
Iar în Italia cercetătorii au remarcat modul în care guvernul Giorgia Meloni a elaborat propuneri pentru a acorda "competențe deschise” Ministerului Justiției asupra procurorilor, ceea ce ar crește controlul politic asupra sistemului judiciar. Au fost semnalatate, de asemenea, "niveluri fără precedent de interferență în mass-media de stat", cum ar fi anularea "manifestului antifascist" al scriitorului Antonio Scurati și dosarul disciplinar deschis gazdei talkshow-ului în care urma să fie susținut discursul.
Autorii documentului menționează, de asemenea, că nici "democrațiile model" din nord-vestul Europei, inclusiv Franța și Germania, nu au fost imune la probleme.
ONG-ul solicită Comisiei Europene să întărească exercițiul de monitorizare al UE, legându-l de eliberarea fondurilor UE, precum și de acțiuni legale accelerate în cazul unor încălcări ale statului de drept.
T.D.