România a impus, începând de miercuri, restricţii suplimentare de zbor în spaţiul aerian limitrof graniţei cu Ucraina din zona de nord a Dobrogei.
Potrivit unui comunicat transmis joi de MApN, între Sulina şi Galaţi, pe o adâncime de 20 – 30 de kilometri în interiorul spaţiului aerian naţional, până la înălţimea de 4.000 de metri, nu este permis zborul aeronavelor pilotate sau nepilotate.
Singurele aeronave care au voie să zboare în zonele restricționate sunt cele militare, ale SMURD sau cele care sunt într-o situație de urgenţă.
„Pe fondul intensificării atacurilor ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au fost necesare măsuri pentru extinderea restricţiilor pentru a asigura o mai eficientă capacitate de monitorizare şi control al utilizării spaţiului aerian", precizează MApN, într-un comunicat.
Notificarea privind suplimentarea restricţiilor de zbor - de tip NOTAM (Notice to Airmen) - a fost transmisă pe canalele oficiale de comunicare de către autorităţile aeronautice competente civile şi militare, informează Ministerul Apărării.
De asemenea, MApN arată că zborul aeronavelor civile în zona de control de aerodrom a aeroportului Tulcea nu sunt afectate.
În ce privește apelurile la 112 pe care mai mulți locuitori din zona Dobrogei le-au dat, semnalând prezența unor avioane, dar și bubuituri ca de explozii, MApN spune că nu există motive de îngrijorare, fiind vorba doar despre zboruri de instrucție cu aviația militară, fără a fi executate trageri.
„Cel mai probabil, cetățenii care s-au alarmat cu privire la aceste zboruri au observat efectul produs de trecerea aeronavelor de la zborul subsonic la cel supersonic, așa-numitul boom sonic. Aeronavele militare au executat zborurile de instruire cu respectarea strictă a regulilor referitoare la înălțimile minime permise la survolarea zonelor locuite”, a transmis MApN.
Restricţii de zbor în spaţiul aerian limitrof întregii graniţe cu Ucraina au fost impuse încă din luna mai 2022, după declanşarea războiului de agresiune de către Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, pe o adâncime de 8 kilometri în interiorul spaţiului aerian naţional, până la înălţimea de 1.000 de metri.