Franţa va găzdui, miercuri, o a doua reuniune pentru a discuta despre Ucraina şi securitatea europeană, dar de data aceasta a invitat ţări europene care nu au fost prezente la începutul acestei săptămâni, între care şi România, precum şi cu aliatul din NATO Canada.
Informațiile au fost publicate inițial de Reuters, care a citat surse diplomatice.
Potrivit surselor, ţările invitate sunt Norvegia, Canada, cele trei state baltice (Lituania, Estonia şi Letonia), Republica Cehă, Grecia, Finlanda, România, Suedia şi Belgia.
Unele ţări ar putea participa prin videoconferinţă, au declarat doi dintre diplomaţi.
Palatul Elysee nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii din partea Reuters.
România va fi reprezentată la reuniunea de la Paris de preşedintele interimar Ilie Bolojan, potrivit unor surse oficiale citate de News.ro.
Președintele francez Emmanuel Macron a găzduit luni un summit important la Paris, dedicat situației din Ucraina și securității europene.
La reuniune au participat cancelarul german Olaf Scholz, premierii polonez, Donald Tusk, italian, Giorgia Meloni, spaniol, Pedro Sánchez, olandez, Dick Schoof, danez, Mette Frederiksen, precum și pe premierul britanic Keir Starmer. Participă de asemenea președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Înainte de reuniune, Macron a vorbit la telefon cu președintele Donald Trump, dar nu au fost oferite detalii despre ce au discutat.
După reuniune, premierul britanic a spus că vrea o „plasă de siguranță” din partea SUA, cancelarul german a cerut Europei și SUA să lucreze împreună, iar șeful NATO a declarat că Europa este pregătită să preia inițiativa și să acorde garanții de securitate Ucrainei, dar și să investească mai mult în propria securitate. Opinie împărtășită de majoritatea participanților. De asemenea, premierul polonez a spus că a existat o confirmare foarte importantă, aceea că la nivelul UE, cheltuielile de apărare nu vor mai fi tratate ca cheltuieli excesive, astfel încât ţările UE nu vor mai fi expuse riscului procedurii de deficit excesiv din acest motiv.