Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a intrat vineri în al doilea an, fără să se întrevadă un final pentru acest conflict care a ucis deja zeci de mii de oameni, a distrus oraşe şi localităţi, a forţat milioane de persoane să fugă şi a adus o tensiune de Război Rece în relaţiile internaţionale.
Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă asupra Ucrainei la 24 februarie anul trecut, cu scopul de a cuceri rapid capitala Kiev şi de a răsturna guvernul proeuropean, dar aceste speranţe au fost spulberate de o apărare acerbă, precum şi de gafe militare care au pus piedici Moscovei, relatează Reuters.
Ucraina a avut succes cu unele contraofensive îndrăzneţe, în vara şi toamna anului 2022, recucerind o mare parte din teritoriul pe care îl pierduse la început.
Treptat, războiul, pe care Moscova îl numeşte "operaţiune militară specială", s-a transformat într-o luptă de tranşee, de uzură, înregistrându-se pierderi tot mai mari de ambele părţi.
Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina la un an de la declanşarea operaţiunii ce ar fi trebuit să-i aducă lui Putin ţara pe tavă în numai trei zile.
În condiţiile în care Putin a semnalat dorinţa de a se concentra în continuare pe conflict, în ciuda sancţiunilor occidentale, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski menţine o linie dură în ceea ce priveşte orice posibile discuţii, perspectivele de pace par îndepărtate.
Cel mai grav conflict
Preluând narativul vehiculat din ce în ce mai insistent de Kremlin, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a prezentat joi "operaţiunea militară specială" drept o luptă existenţială împotriva unui Occident ostil: "Folosind Ucraina, Occidentul colectiv încearcă să dezmembreze Rusia, să o priveze de independenţa sa. Aceste încercări sunt sortite eşecului", a declarat Şoigu.
Ucraina şi aliaţii săi, conduşi de Statele Unite şi Europa, resping astfel de argumente, catalogând invazia drept o acaparare nejustificată de teritorii, menită să subjuge un stat suveran care a încercat să se desprindă de Moscova.
În orice caz, la un an de la lansare, "operaţiunea militară specială" a Moscovei se transformă în cel mai grav conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Pierderi uriașe după un an de război
Unii oficiali americani şi occidentali estimează că pierderile militare ale Rusiei se ridică la aproape 200.000 de morţi sau răniţi, în timp ce, în noiembrie, cel mai important general american a declarat că peste 100.000 de soldaţi de fiecare parte au fost ucişi sau răniţi.
Pierderile de pe câmpul de luptă sunt imposibil de verificat în mod independent, dar soldaţii care luptă pe linia frontului şi oficialii militari au recunoscut că numărul morţilor a crescut în ultimele săptămâni.
Totodată, mii de civili au fost ucişi, iar procurorii ucraineni au raportat mii de acuzaţii de crime de război. Moscova neagă că a vizat civili şi că a comis atrocităţi.
Capitala, sub tensiune
Ucraina a reuşit să reziste în război în ciuda unei armate mult mai mici, în mare parte datorită faptului că din Statele Unite, Europa şi nu numai, a fost trimis echipament militar din ce în ce mai sofisticat, în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Zelenski a avut un rol esenţial în menţinerea fluxului de arme, găzduindu-l luni pe Biden la Kiev şi adresându-se liderilor din întreaga lume personal şi online.
Temerile legate de noi atacuri ruseşti cu rachete şi drone asupra Kievului, vineri, pentru a marca un an de la declanşarea invaziei, au ţinut capitala în tensiune în ultimele zile, iar unele şcoli au trecut în online ca măsură de precauţie.