Un proiect de lege care stârnește controverse a ajuns în Senat după ce a fost adoptat tacit în Camera Deputaților. Există suspiciuni că documentul ar permite filarea cetățenilor și ar autoriza MAI să aibă acces permanent la imagini din spațiul public, însă inițiatorii susțin că se legiferează aspecte ce țin de datele personale și de utilizarea dispozitivelor video folosite de forțele de ordine în timpul misiunilor.
Proiectul inițiat de parlamentari liberali ar urma să permită anumitor structuri ale Ministerului de Interne să facă înregistrări video și audio fără mandat judecătoresc, relatează TVR Info.
O prevedere din finalul documentului arată, însă, că MAI este autorizat să acceseze în timp real și gratuit, camere video de supraveghere a spațiilor publice în situații de urgență sau pentru monitorizarea situațiilor operative.
Cristina Trăilă, deputat PNL, iniţiator al proiectului, susține că proiectul nu permite filajul: "Filajul este atunci când urmărești o persoană determinată. Aici vorbim de măsuri operative. Atunci când sunt în activitate, atât Poliția de Frontieră, cât și Jandarmeria, în cadrul acelor măsuri operative în spații publice, pot cu aparatura din dotare să înregistreze acele activități care au potențial infracțional. Despre acest lucru este vorba", a declarat ea.
Proiectul de lege reglementează și activitatea Jandarmeriei, a Poliției de Frontieră și a Imigrărilor în privință utilizării imaginilor și a datelor personale.
Un alt paragraf care a stârnit controverse face referire la așa numitele motive verosimile, în baza cărora se pot face înregistrări.
Proiectul provoacă suspiciuni, consideră Ana Predescu, deputat AUR: "E clar că ridică seriose preocupări vizavi de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, și chiar a persoanelor de drept privat. Este, din punctul meu de vedere, lipsă de transparență, pentru că această adoptare tacită ne duce pe toți într-o zonă a suspiciunilor. Am înțeles că există acolo o sintagmă – 'filajul sub pretextul unor motive verosimile'. Nu cumva seamănă cu acea suspiciune rezonabilă în baza căreia au fost extrem de multe condamnări în instanță, care după aceea s-au dovedit a fi injuste?".
Deputatul USR Liviu Moșteanu subliniază că trebuie "să înțelegem cu toții cine, ce vrea să facă, cine are acces la acele imagini, cum pot fi folosite și așa mai departe". "De la o bună intenție, la dictatură și folosirea abuzivă a unor imagini poate fi o distanță foarte scurtă", a spus el.
Ministerul de Interne a precizat într-un comunicat că reglementările nu au legătură cu filarea cetățenilor și că este vorba doar de înregistrări făcute cu bodycam de instituțiile care le dețin.
Jandarmeria nu are astfel de instrumente, iar acele înregistrări se fac în contextul obținerii unor informații legate de comiterea de ilegalități.
Sindicaliștii din sistemul de ordinne publică au, însă, unele rezerve. Cosmin Andreică, preşedintele sindicatului Europol, consideră că acest act normativ "vine suplimentar, fără o justificare concretă, ducând în derizoriu garanția dreptului constituțional la viață privată, vorbindu-se de 'motive verosimile'".
"Atât timp cât acestea nu sunt clar definite putem vorbi de abuzuri în rândurile celor care vor fi puși, de către șefii lor sau din oficiu, să filmeze și să monitorizeze persoane pe domeniul public", a spus acesta.
Proiectul ajuns în Senat va fi dezbătut în comisii și apoi va intra la vot.