Administraţia Volodimir Zelenski a respins planul de pace elaborat de China, condiţionând orice armistiţiu între armata ucraineană şi forţele militare ruse de revenirea la frontierele Ucrainei din anul 1991.
„Orice «plan de pace» bazat doar pe un armistiţiu, cu rezultatul unei noi linii pentru delimitare şi cu o continuare a ocupaţiei teritoriului ucrainean, nu înseamnă pace, ci ar fi îngheţarea războiului, înfrângerea Ucrainei şi noi faze ale genocidului Rusiei. Poziţia Ucrainei este cunoscută – retragerea trupelor ruse la frontierele fixate în anul 1991”, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al şefului Cancelariei preşedintelui Volodimir Zelenski.
Ministerul chinez de Externe a publicat vineri, în contextul marcării unui an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, un proiect privind un "plan de pace" între Kiev şi Moscova.
Beijingul propune un armistiţiu durabil şi negocieri de pace, prin susţinerea principiului respectării "suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale".
În acelaşi timp, China insistă pentru tratarea cu seriozitate a "intereselor legitime de securitate ale tuturor naţiunilor", sugerând susţinere pentru argumentaţia Rusiei privind obţinerea de garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi NATO.
"Toate părţile ar trebui să susţină Rusia şi Ucraina spre o singură direcţie, ajungerea la un armistiţiu complet. Toate părţile trebuie să rămână raţionale, să demonstreze reţinere şi să evite amplificarea conflictului, înrăutăţirea crizei sau chiar ieşirea conflictului de sub control", subliniază Beijingul, insistând pentru eforturi de evitare a unui conflict nuclear.
China critică Occidentul și nu consideră Rusia stat agresor
Acest proiect e considerat însă insuficient de diplomaţii occidentali, deşi pledează pentru armistiţiu şi negocieri.
„China s-a abţinut de la vot în cazul proiectului de rezoluţie din Adunarea Generală a ONU privind o pace corectă şi durabilă în Ucraina, dar Ministerul chinez de Externe a publicat un document în sensul unei poziţii politice la criza din Ucraina", remarcă publicaţia Süddeutsche Zeitung.
Un element central al iniţiativei Beijingului vizează „susţinerea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale ale tuturor ţărilor". În acelaşi timp, Beijingul insistă pentru tratarea cu seriozitate a „intereselor legitime de securitate ale tuturor naţiunilor", o formulare prin care China susţine argumentaţia Rusiei privind necesitatea de a se apăra de acţiuni ale Statelor Unite şi NATO.
Diplomaţii occidentali nu sunt mulţumiţi de modul în care China s-a poziţionat faţă de conflictul din Ucraina în ultimele luni.
„Acest document de prezentare a poziţiei reflectă perspectiva Chinei asupra problemei, dar deja o cunoşteam. Nu există nicio referire la un agresor în acest document, un lucru ciudat, întrucât este clar că avem de-a face cu un atac militar, ilegal şi neîntemeiat", a reacţionat ambasadorul Uniunii Europene la Beijing, Jorge Toledo, declarându-se preocupat de această abordare.
În proiectul prezentat vineri, China critică furnizarea de armament occidental Ucrainei. „Toate părţile ar trebui să susţină Rusia şi Ucraina spre o singură direcţie, ajungerea la un armistiţiu complet. Toate părţile trebuie să rămână raţionale, să demonstreze reţinere şi să evite amplificarea conflictului, înrăutăţirea crizei sau chiar ieşirea conflictului de sub control", subliniază Beijingul.
În acelaşi timp, China pare să transmită şi Rusiei un avertisment. „Armele nucleare nu trebuie folosite şi nu trebuie să se ajungă vreodată la un război nuclear", insistă Beijingul.
Însă documentul cere şi anularea sancţiunilor împotriva Rusiei, argumentând că măsurile „doar provoacă noi probleme". Prin această argumentaţie, Beijingul susţine poziţia naţiunilor din emisfera sudică, afectate grav de explozia preţurilor la energie şi alimente.