Zeci de mii de credincioşi s-au adunat luni la Bazilica Sfântul Petru din Roma pentru a se reculege la rămăşiţele pământeşti ale fostului papă Benedict al XVI-lea, care a murit sâmbătă la vârsta de 95 de ani şi ale cărui funeralii vor fi oficiate joi de succesorul său, Papa Francisc.
Un şir lung de oameni au stat la coadă toată ziua în Piaţa Sfântul Petru, înconjurată de colonada lui Bernini, în prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai presei şi a 1.000 de membri ai forţelor de ordine.
La ora locală 19:00 (20:00, ora României), când uşile uriaşei bazilici s-au închis, Vaticanul a numărat participarea a 65.000 de persoane.
Credincioşii îşi vor putea aduce din nou omagiile marţi şi miercuri, între orele locale 07:00 şi 19:00 (08:00 şi 20:00, ora României).
„Mi s-a părut normal să vin să-i aduc un omagiu după tot ceea ce a făcut pentru Biserică", a declarat pentru AFP sora Anna-Maria, o călugăriţă italiană.
„A fost un mare papă, profund şi unic", a spus Francesca Gabrielli, care a venit special din Toscana şi a apreciat „atmosfera de reculegere" din bazilică.
Trupul fostului cardinal Joseph Ratzinger se află în faţa altarului principal al bisericii, depus pe un catafalc acoperit cu pânză şi flancat de două gărzi elveţiene în ţinută de gală. Regretatul papă este îmbrăcat în roşu - culoarea doliului papal -, are o mitră albă cu o bandă aurie şi ţine în mână un rozariu şi un crucifix.
Credincioşii şi turiştii s-au putut reculege pentru câteva momente - fără să se oprească - în faţa catafalcului. Cei mai mulţi au făcut fotografii cu smartphone-urile, alţii s-au rugat şi şi-au făcut semnul crucii.
Printre primii vizitatori, înainte ca biserica să fie deschisă publicului, s-au numărat premierul italian Giorgia Meloni şi preşedintele Sergio Mattarella.
Cel mai apropiat consilier al lui Benedict, arhiepiscopul Georg Ganswein, a luat loc în prima bancă, alături de familia lui Benedict şi de medicii care l-au îngrijit în ultimele sale zile. După câteva ore, aceştia s-au ridicat pentru a se ruga în faţa trupului, iar Ganswein a rămas pentru a primi condoleanţe din partea vizitatorilor.
Bazilica Sfântul Petru, o capodoperă a arhitecturii renascentiste şi baroce, finalizată în 1626, este unul dintre cele mai importante locuri ale catolicismului, adăpostind mormântul Sfântului Apostol Petru, discipol al lui Hristos şi primul episcop al Romei, ai cărui succesori sunt papii.
Ultimele cuvinte ale lui Benedict al XVI-lea
Teolog strălucit şi apărător fervent al dogmei, Papa Benedict al XVI-lea a renunţat la funcţie în 2013, o decizie care a luat prin surprindere şi care a fost motivată de starea precară de sănătate. A murit liniştit, sâmbătă dimineaţa, la mănăstirea în care locuia de atunci, în grădinile Vaticanului.
Ultimele cuvinte ale lui Benedict al XVI-lea, rostite în italiană cu câteva ore înainte de moartea sa, în prezenţa unei asistente medicale care stătea la căpătâiul său, au fost: „Doamne, te iubesc", a dezvăluit arhiepiscopul Gänswein.
Luni dimineaţa devreme, trupul său a fost transferat la bazilică, unde a avut loc o slujbă de binecuvântare, în prezenţa anturajului său apropiat, inclusiv a secretarului său particular, episcopul Georg Gänswein.
Papa Francisc va prezida joi funeraliile predecesorului său, un eveniment fără precedent în istoria de două mii de ani a Bisericii Catolice, care va pune capăt coabitării neobişnuite a celor doi bărbaţi în haină papală.
Ceremonia, „solemnă, sobră, dar simplă", potrivit Vaticanului, va începe la ora locală 09:30 (10:30, ora României) în Piaţa Sfântul Petru, acelaşi loc unde funeraliile lui Ioan Paul al II-lea au atras un milion de persoane în 2005.
Casa regală spaniolă a anunţat prezenţa reginei Sofia a Greciei, soţia fostului monarh exilat Juan Carlos. Preşedintele polonez, Andrzej Duda, va fi de asemenea prezent.
Primul papă german din istoria modernă va fi apoi înmormântat în cripta bazilicii unde a fost înmormântat Ioan Paul al II-lea până în 2011, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun, Matteo Bruni.
După opt ani de pontificat marcat de multiple crize, Benedict al XVI-lea a avut de-a face inclusiv la începutul anului 2022 cu drama scandalurilor de pedofilie din Biserică. Întrebat, în cadrul unui reportaj difuzat în Germania, cu privire la modul în care a gestionat violenţele sexuale pe vremea când era arhiepiscop de München, el a ieşit din tăcere pentru a-şi cere „iertare", dar a asigurat că nu a acoperit niciodată un vinovat.
Valerie Michalak, o nemţoaică venită împreună cu soţul ei şi cei patru copii ai lor din Dortmund, a vorbit despre acest subiect la ieşirea din bazilică: „Ştim că el era la curent cu anumite detalii şi nu a contribuit la deschiderea cutiei Pandorei", a spus ea.
Născut în 1927, Joseph Ratzinger a predat teologia timp de 25 de ani în Germania înainte de a fi numit arhiepiscop de München. Apoi a devenit gardianul strict al dogmei Bisericii timp de încă un sfert de secol la Roma, ca şef al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei.
Ultimul papă care a participat la Conciliul Vatican II, el a apărat totuşi o linie conservatoare în fruntea Bisericii, în special în ceea ce priveşte avortul, homosexualitatea şi eutanasia.