Naționaliștii din România au adoptat un articol vestimentar purtat în mod tradițional de săteni, în special de femei. Însă românii cu viziune liberală spun că e o însuşire a unei identităţi culturale care aparţine tuturor.
I-a inspirat pe pictorul Henri Matisse și designerul Yves Saint-Laurent. Cântăreața britanică Adele a purtat-o într-o ședință foto pentru Vogue. Louis Vuitton a folosit-o pentru una dintre colecțiile sezoniere de produse de lux „By the Pool” ale companiei.
Mai recent, ia - bluza românească purtată în mod tradițional de săteni, în special de femei – a dobândit un nou tip de adepți: politicienii naționaliști din România fermecați de veșmintele populare ca semn al devotamentului față de națiune și tradițiile sale, scrie The New York Times.
Diana Sosoacă, politician de extremă dreapta, a făcut din ie o parte centrală a mărcii sale politice și rareori apare în public îmbrăcată cu altceva. George Simion, candidatul naționalist care a pierdut duminică alegerile prezidențiale, este și el fan al iei, la fel ca mulți dintre susținătorii săi.
Călin Georgescu, un ultranaționalist care a câștigat anul trecut primul tur al alegerilor prezidențiale anulat ulterior, și-a axat campania pe videoclipurile TikTok care îl prezentau îmbrăcat în ie, călare pe un cal alb, printre alte activități.
Pentru cei cu o viziune lberală, acest lucru a devenit o problemă și mulți au renunțat să mai poarte ie.
Un simbol pervertit de naționaliști
Alina Dumitriu, șefa unui ONG din București care ajută persoanele care trăiesc cu HIV, a spus că obișnuia îi plăcea să poarte bluza tradițională, dar a scos-o din garderobă pentru că "a fost deturnată de extremiști și transformată într-o armă ideologică".
"Făcea parte din tradiția noastră și era a tuturor, dar au transformat-o într-un simbol naționalist de excludere pentru oamenii puri și morali".
Cotidianul american notează că naționaliștii îi acuză adesea pe românii de orientare liberală că au vândut modelele morale tradiționale și că se înclină în fața Uniunii Europene, din care România face parte din 2007. Eforturile lor de a apela la tradiție nu au reușit să-i asigure câștigarea președinția lui Simion, care a pierdut decisiv în fața lui Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului.
În timp ce unii progresiști au renunțat la ie, mulți alții cărora nu le place asocierea ei recentă cu extrema dreaptă cred că refuzul de a mai purta această bluză i-ar lăsa pe politicieni să confiște o parte importantă a culturii comune a României.
"Bunica și străbunica mea coseau și purtau ie cu mult înainte ca extrema dreaptă să o ia", a spus Daniel Stanciu, care conduce împreună cu soția sa o mică afacere în domeniu. Ei lucrează cu croitorese în vârstă din mediul rural și vând bluze brodate cu motive tradiționale.
"Oamenii presupun că sunt cu Simion din cauza a ceea ce vând", a spus domnul Stanciu în timp ce își aranja taraba din curtea Muzeului Național al Satului din București.
El a spus că a primit recent un telefon de la o femeie interesată să facă o comandă și care l-a felicitat pentru că e "de partea bună", cu "patrioții". Dar a decis să nu cumpere, după ce el i-a precizat că nu este un susținător al lui Simion, a povestit Stanciu.
Bluza, "aparține nouă tuturor, nu doar lor", a spus el.
Sursă de inspirație pentru giganții modei
Fanii apolitici ai bluzei sunt mai puțin deranjați de însuşirea politică decât de ceea ce ei văd drept însuşire culturală de către puternicele case de modă străine.
Andreea Diana Tănăsescu, care administrează o pagină de Facebook dedicată iei, "La blouse roumaine", a spus că nu are nicio problemă ca Yves Saint-Laurent să se inspire din bluzele românești, deoarece "era un artist", a specificat România ca sursă și a transformat ținuta rurală în "haute couture".
Dar a fost deranjată de Louis Vuitton și de marca chinezească de fast-fashion Shein pentru că a copiat modele și croiuri românești fără a menționa că s-au inspirat din tradiția românească. Anul trecut, ea a demarat o campanie online prin care cere companiilor străine să obțină permisiunea României de a-i copia modelele de ie.
Bluza "este ca un certificat de naștere", fiecare piesă identificând purtătorul nu doar ca român, ci, în funcție de culorile și modelele broderiei, ca aparținând unui anumit sat sau unei regiuni, a explicat Diana Tănăsescu.
"Am trecut prin zeci de ani de comunism și multe alte necazuri, dar bluza românească a rămas mereu aceeași și face parte din noi toți", a subliniat ea.
Afirmarea dreptului de proprietate exclusiv al bluzei de către România riscă să-i deranjeze pe ucraineni, bulgari și alte națiuni din Europa de Est care poartă bluze brodate și care, cel puțin pentru ochiul cuiva care nu e specialist, seamănă foarte mult cu ia.
Experții insistă că sunt foarte diferite. Doina Isfanoni, etnolog la muzeul satului din România, a petrecut zeci de ani călătorind prin țară pentru a cataloga bluze românești unice.
În 2022, UNESCO a declarat bluza parte a "identității culturale" a României și a vecinului ei Moldova, fosta parte a României, amintește NY Times.
Politicienii poartă haine false
Isfanoni ironizează eforturile politicienilor de a exploata bluza tradițională românească în scopuri electorale, observând că aceștia au purtat deseori imitații ieftine, făcute la mașină, mai degrabă decât articole autentice brodate manual.
Naționaliști precum Simion și Sosoacă "vor să arate că reprezintă adevărata Românie și tradițiile ei", dar "aceasta este doar o parodie a tradiției" care urmărește "înșelarea oamenilor", a spus ea.
În România, unde o elită bogată care trăiește în orașe precum Bucureștiul a fost mult timp deconectată de majoritatea populației din mediul rural, îmbrățișarea bluzei tradiționale a oferit o modalitate simplă de a afișa o conexiune cu masele.
Ultima regină a României, Maria, care s-a născut și a crescut mai mult în Marea Britanie înainte de se căsători în 1892 cu prințul moștenitor al României, dar și alți membri străini ai familiei regale, purtau adesea bluze tradiționale "pentru a arăta că sunt adevărați români", în 1892, a menționat experta.
Deși îmbrățișată de politicieni ca un semn al autenticității și al unei legături cu oamenii obișnuiți, bluza e în multe privințe extrem de elitistă, din cauza prețului său. Un model autentic, cusut manual, poate costa sute sau chiar mii de dolari, în funcție de țesătură și de complexitatea broderiei.
Prețul ridicat al bluzelor brodate manual a deschis calea pentru un val de articole fabricate la mașină din China și din alte părți, făcând dificilă concurența artizanilor tradiționali. Multe dintre acestea sunt femei în vârstă din mediul rural care pot lucra luni întregi la o singură ie.
Nicoleta Uta, asistentă de ambulanță din Domnești, un sat situat la nord-est de Bucuresti, este pasionată de ia românească. Ea a spus că și-a dat seama că meșteșugul creării iei risca să dispară când singura persoană rămasă în satul ei care știa să facă o bluză era o femeie de 87 de ani.
Ea i-a cerut bătrânei să le arate tinerilor din localitate cum să coasă o iei și a deschis un curs la ea acasă. Într-o după-amiază recentă, 16 fete au început, fascinate de această îndelectnicire, să învețe cum să facă o bluză tradițională românească. Cel mai bun elev, spunea ea, era un băiat, dar familia lui s-a mutat din localitate.
Învățând adolescenții să coasă, nu numai că menține în viață meșteșugurile tradiționale, dar îi ajută pe aceștia să stea departe de telefoanele mobile, măcar câteva ore, a spus Nicoleta Uta.
"Învață cum să se concentreze și să simtă bucurie și împlinire când văd ceea ce au creat", a spus Uta.
"Politicienii poartă cu toții bluze false și dau un exemplu prost pentru toată lumea. Trebuie să ne întoarcem la tradiții, dar la cele reale, nu la tradiții deformate de politică", a adăugat ea.
T.D.