Mirela Tudorancea-Buzoianu locuiește în Marea Britanie și așteaptă de șapte luni să se întoarcă acasă, la Constanța, pentru a-și revedea familia. Epidemia de coronavirus i-a dat viața peste cap.
Sunt peste două milioane de cetățeni români care s-au stabilit în străinătate, iar familiile lor au rămas în țară. Pentru ei, creșterea numărului de noi cazuri de infectare înseamnă dificultăți imposibil de depășit în ce privește întoarcerea în țară.
În data de 8 iulie 2020, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat un număr de 555 de noi îmbolnăviri la 13.147 de teste. 18 persoane au decedat, asta după ce cu o zi în urmă muriseră 31 de persoane din cauza infectării cu coronavirus.
De la începutul lunii iulie, conform datelor oficiale, media îmbolnăvirilor a fost undeva la 400 pe zi, iar numărul deceselor s-a situat la 20. În acest moment, suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de noi îmbolnăviri și decese zilnice.
La scurt timp după anunțarea cifrelor, Austria și Belgia au reintrodus măsura carantinei de 14 zile pentru persoanele care vin din România, fiind de așteptat ca și alte țări să ia măsuri similare cu consecințe negative pentru economie.
Dorul de cei dragi e foarte greu de dus
“Au trecut 7 luni de când așteptăm să venim acasă. Când credeam că există o șansă…, s-a dus… pentru că România…, rapid și sigur, devine a doua Italie în ceea ce privește situația legată de coronavirus. M-am îmbolnăvit de stres și de dorul părinților… Nu am ce să fac oricât aș încerca să mă încurajez că o să treacă și această perioadă dificilă din viețile noastre”, a scris Mirela Tudorancea-Buzoianu, într-un mesaj emoționant postat pe Facebook.
Într-un schimb de mesaje cu SpotMedia.ro, Mirela s-a arătat dezamăgită de situația din România, spunând că “dorul de cei dragi e foarte greu de dus”.
“Viețile noastre sunt într-o continuă schimbare din cauza acestui virus. Important e să nu ne pierdem speranța, să căutăm soluții și să ne ajutăm între noi. Consider că doar împreună putem trece peste această perioadă dificilă”, a declarat Mirela Tudorancea-Buzoianu pentru SpotMedia.ro.
Populația nu a mai ținut cont de recomandări
Dacă te uiți pe diagrama cu numărul zilnic de îmbolnăviri, se poate observa că această cifră începe să scadă după data de 15 mai, momentul în care se ridică primele restricții din starea de urgență.
Se ajunge în data de 9 iunie până la nivelul de 120 de noi îmbolnăviri pe zi. Trebuie făcută precizarea că de la sfârșitul lunii mai, în România se fac, în medie, în jur de 8.000 de teste zilnic. De la începutul lunii iunie, numărul de noi îmbolnăviri a crescut constant până la cifra de 555 raportată în data de 8 iulie.
“Creșterea numărului de cazuri are legătură cu faptul că populația nu a mai ținut cont de recomandări. Măsurile de relaxare au fost etapizate corect și erau necesare pentru ca starea psihologică a oamenilor să nu se deterioreze după o perioadă lungă de restricții”, a declarat în exclusivitate pentru SpotMedia.ro, Doina Azoicăi, profesor universitar doctor la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, președintele Societății Române de Epidemiologie.
Pentru a evita alte complicații sociale, măsurile de izolare trebuiau ridicate, dar efectul lor a fost o creștere rapidă a numărului de cazuri.
Conform statisticilor, se observă o creștere abruptă a numărului de cazuri la jumătatea lunii iunie, exact la două săptămâni după cea de a doua etapă de relaxare, atunci când au fost ridicate toate restricțiile de deplasare.
“Nu puteam să rămânem cu toții în casă pentru o perioadă de un an, un an și jumătate cât se preconizează că va dura pandemia. Peste măsurile de relaxare în sine, care au fost normale, s-a suprapus neîncrederea în existența bolii la o parte din populație, fapt care a dus la nerespectarea regulilor de distanțare și protejare”, a declarat pentru SpotMedia.ro Radu Țincu, medic primar ATI, Spitalul Floreasca.
Dezorientarea oamenilor, generată și de confruntarea politică
Cine trece în aceste zile pe Bulevardul Ștefan cel Mare din București poate observa lumânări aprinse pe gardul Spitalului Colentina, instituție suport pentru bolnavii de COVID-19. Suferința și moartea sunt printre noi, deși foarte mulți oameni susțin că virusul e o invenție și promovează intens teorii conspiraționiste pe rețelele sociale.
“Dacă ar fi să ne întrebăm de ce populația nu mai crede în existența pandemiei de coronavirus sunt, probabil, mai multe explicații, sigur teoriile conspiraționiste alimentează din plin această neîncredere. Există știrile false care nu fac altceva decât să dezorienteze și mai mult oamenii care primesc informații contradictorii”, a declarat medicul Radu Țincu pentru SpotMedia.ro.
Acesta a spus că un alt factor care alimentează neîncrederea populației este reprezentat de clasa politică. Competiția dintre formațiunile politice s-a intensificat în ultima vreme pentru că se apropie alegerile locale și cele generale. Această tensiune creată de mediul politic a dus la creșterea gradului de polarizare din societate, generând neîncredere în autorități.
“Toate conflictele politice pe care le-am avut în ultima perioadă au determinat o dezorientare semnificativă în rândul populației, pe de-o parte, iar pe de altă parte, mulți oameni folosesc doar acea parte a adevărului care îi favorizează.
Fiecare a înțeles ce-a vrut din aceste conflicte. Clasa politică în acest moment are o problemă majoră. Nu cred că mai avem nevoie de legislație suplimentară, nu de ea ducem lipsă. Ducem lipsă de încrederea populației în autorități. Pentru a putea controla pandemia, e nevoie ca oamenii să-și recapete încrederea”, ne-a declarat medicul Radu Țincu.
O posibilitate statistică: 12.387 de decese până la 1 noiembrie
Într-o proiecție realizată de Institutul de Evaluare a Datelor de Sănătate (IHME - Institute for Health Metrics and Evaluation) până în data de 1 noiembrie 2020 vor muri ca urmare a infectării cu coronavirus 12.387 de persoane.
Până în data de 8 iulie, pe teritoriul României decedaseră 1.817 persoane din cauza maladiei COVID-19. Această proiecție e valabilă în situația în care măsurile de protecție actuale, printre care obligativitatea purtării măștii în magazine, în instituții și în mijloace de transport, rămân în vigoare.
În cazul în care măsurile se relaxează, proiecția este de 23.000 de persoane decedate până la 1 noiembrie, iar în cazul în care masca devine obligatorie și pe stradă, numărul victimelor înregistrate în toamnă s-ar situa undeva la 9.500 de persoane.
Acestea sunt proiecții statistice și e de așteptat ca autoritățile din România să reacționeze în cazul în care transmiterea comunitară a virusului va scăpa total de sub control.
Nu era nevoie de COVID-19 ca să învățăm să ne spălăm pe mâini
“Populația trebuie să conștientizeze pericolul și să respecte recomandările autorităților. În acest moment există o transmitere comunitară intensă a virusului”, a declarat profesor doctor Doina Azoicăi pentru SpotMedia.ro.
Același mesaj l-a transmis și Klaus Iohannis, președintele României, care într-o declarație de presă din data de 8 iulie a vorbit și despre “o partajare a responsabilității” între cetățeni și autorități.
“Avem nevoie de o modificare a comportamentului social la nivelul populației dacă vrem să ținem sub control transmiterea virusului.
În acest moment, este foarte greu de controlat pandemia pentru că populația este refractară. Și iarăși se pune întrebarea de ce este refractară în raport cu o serie de măsuri care sunt simple, măsuri care nu ne afectează calitatea vieții?
Sincer, astfel de măsuri ar trebui să rămână o obișnuință și după pandemie. Faptul că nu trebuie să stăm unii peste alții la plajă, la terase sau în instituțiile publice mi se pare a fi un lucru de bun simț. Despre spălatul pe mâini nu mai vorbesc. Nu era nevoie de COVID-19 ca să învățăm să ne spălăm pe mâini.
E foarte interesant că populația, în timpul stării de urgență, a suportat destul de bine măsuri care au vizat limitarea unor drepturi și libertăți, iar acum când există o normalizare a situației, populația devine refractară la reguli de bun simț”, a declarat medicul Radu Țincu, pentru SpotMedia.ro.
În România, acum, e un fel de ruletă rusească
Mirela locuiește împreună cu soțul ei în Leeds, “al treilea oraș ca mărime din Anglia”. Lucra ca administrator de baze de date în domeniul resurselor umane. Când a început epidemia, a fost concediată.
“Noi am avut noroc pentru că soțul meu lucrează într-un domeniu care este esențial aici și nu s-a pus problema reducerii numărului de angajați în cadrul companiei. Chiar s-au mai făcut angajări, dar multe firme și-au oprit activitatea, au închis afacerile”, a povestit Mirela pentru SpotMedia.ro.
Soțul ei lucrează la compania de asistență tehnică pentru sănătatea, siguranța, igiena și întreținerea sistemelor de apă din orașul Leeds.
“Noi în loc să prevenim pericolul, așteptăm dezastrul și apoi ne plângem că am fost luați prin surprindere. Avem exemplul Italiei. De ce nu învățăm din greșelile lor?
Foarte puțini conștientizează pericolul și cred că lor nu li se poate întâmpla. În România, acum, e un fel de ruletă rusească: scapă cine poate sau cine are noroc”, a spus Mirela Tudorancea-Buzoianu, care spera ca în această vară să se poată întoarce în țară să-și vadă familia.
Vaccinul, singura posibilitate de a opri pandemia
Din păcate, conform experților, această conviețuire cu virusul va dura, cel mai devreme, până la începutul anului viitor. Pentru boală nu există un tratament și sunt slabe speranțe că va fi dezvoltat unul în viitorul apropiat. Singurul lucru care a evoluat într-o direcție bună sunt procedurile de îngrijire ale bolnavilor și optimizarea schemelor de tratament.
“Un vaccin va fi gata mai degrabă la începutul anului viitor decât în toamna acestui an și trebuie să îndeplinească trei criterii: să fie imunogen, puțin reactogen și să poată fi produs în cantități suficiente”, a declarat profesorul și epidemiologul Doina Azoicăi.
Cu alte cuvinte, vaccinul trebuie să protejeze efectiv împotriva virusului, să aibă puține reacții secundare și să fie ușor de produs.
În lipsa unui medicament miraculos, vaccinul reprezintă singura posibilitate de a stopa pandemia.
“Cred că un vaccin va fi posibil și disponibil la începutul anului viitor… Nu există imunitate pe termen lung. Un studiu realizat de cercetătorii olandezi împreună cu cei britanici arată că anticorpii protejează undeva între două și șase luni și, cel mai probabil, nu vom dobândi imunitate pe viață după infectarea cu coronavirus.
Pe de altă parte, până la 10% din populația bolnavă nu dezvoltă anticorpi. În această situație, există puține șanse ca imunizarea în masă să funcționeze. Și atunci, singura posibilitate de eliminare a virusului va fi reprezentată de un vaccin”, a declarat medicul Radu Țincu.
Ne aflăm într-un punct în care măsurile dure de izolare nu mai funcționează, iar responsabilitatea protejării a trecut pe umerii fiecărui individ. Nu există tratament, nu există vaccin.
În situația în care epidemia va continua să se răspândească, România va avea parte de un alt tip de izolare, cea internațională, care va veni la pachet cu o accelerare a crizei economice și a crizei sociale.
Virusul ne va obliga să dăm ori ce e mai bun din noi pentru a ne salva ca indivizii și ca societate, ori ce-i mai rău și, atunci, ne vom îndrepta spre haos. Din păcate, o cale de mijloc nu există.
“Sper ca anul viitor să vorbesc la trecut despre acest virus și să ne vedem sănătoși cu toții”, a spus Mirela, dând glas unei speranțe pe care o are fiecare dintre noi.