Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO a continuat, miercuri, 30 noiembrie, la Bucureşti.
În cea de a doua zi a reuniunii, s-a desfășurat o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie. După aceea, a avut loc o sesiune în care s-au alăturat discuţiilor şi şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice.
La finalul Ministerialei de la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a susţinut o conferinţă de presă.
Jens Stoltenberg a spus că Ucraina a făcut progrese semnificative în faţa invaziei ruse, dar nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din țara vecină. În plus, înainte de a deveni membru NATO, Ucraina trebuie să continue să existe ca stat suveran, astfel că primul pas este câștigarea războiului, ceea ce se și întâmplă, a mai spus șeful NATO. Pe cale de consecință, continuarea sprijinului militar pentru Ucraina este esenţial, în special în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană.
Jens Stoltenberg a mai susținut că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este aproape finalizată. "Este momentul să le primim ca membri deplini ai Alianţei", a declarat Stoltenberg.
În privinţa Chinei, acesta a spus că NATO nu vede Beijingul ca un adversar şi va discuta cu acesta atunci când este în interesul Alianţei, dar a atras atenţia că trebuie redusă dependenţa de China şi diminuate vulnerabilităţile.
De asemenea, Jens Stoltenberg a mulţumit României pentru "excelenta găzduire" a reuniunii de la Bucureşti.
Și secretarul de stat al SUA Antony Blinken a avut un mesaj puternic la finalul reuniunii: „Mesajul reuniunii noastre este acesta: determinarea noastră colectivă de a susţine Ucraina este şi va continua să fie foarte puternică, acum, pe parcursul iernii şi cât va fi necesar pentru ca Ucraina să reuşească”.
SPOTMEDIA.RO V-A PREZENTAT CELE MAI IMPORTANTE DECLARAȚII DE LA ACEST EVENIMENT:
14:46 - Și Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a făcut câteva declarații:
„Sunt extrem de bucuros că relevanța Mării Negre a fost reconfirmată. Am discutat și despre ce înseamnă reziliența în Consiliile noastre de Securitate. Am discutat și despre China, și despre dependența de lanțuri de aprovizionare, dar și despre reziliența noastră societală. Am constatat că avem o dimensiune mult mai largă securității – de la cea clasică, militară până la cea cibernetică și care vizează riscurile de dezinformare.
NATO spune că reziliența societății este prima măsură de siguranță pentru statele membre. Au fost două zile pline, care pregătesc summitul de la Vilnius. Așteptăm în continuare ca întâlnirea de astăzi să fie reluată în primăvară la Oslo. Așteptăm Suedia și Finlanda ca state cu puteri depline. Vom avea o nouă configurație extrem de interesantă a flancului estic”.
14:20 - Iată și declarațiile secretarul de stat american Antony Blinken:
„Am încheiat două zile de întâlniri foarte productive la București. Recunosc contribuțiile pe care le-a adus România în ultimul an, dar îi mulțumesc și lui Jens Stolteberg pentru cum a condus Alianța în aceste momente.
Reuniunea NATO a avut loc într-un moment critic. Ucraina a reuşit să menţină progresele pe câmpul de luptă, dar preşedintele Vladimir Putin îşi varsă mânia şi intensifică atacurile asupra populaţiei civile din Ucraina.
În ultimele două săptămâni, Rusia a bombardat peste o treime din sistemele energetice din Ucraina, aducând milioane de oameni într-o situație grea, fără căldură, apă, electricitate. E un război barbar al președintelui Putin. Urmează vremuri grele, Putin încearcă să ne distrugă Alianța. Dar noi vom continua să îi arătăm că greșește, deși costurile sunt mari; dar altfel ar fi și mai mari. A închide ochii când Rusia fură teritorii ar avea repercusiuni în toată lumea.
Avem o perspectivă clară asupra iernii dificile care urmează. Cunoaştem modul de lucru al preşedintelui Putin. Vrea să îi îngheţe şi să îi înfometeze pe ucraineni, să îi forţeze să îşi abandoneze casele, să forţeze majorarea preţurilor la energie, alimente şi alte utilităţi nu doar în Europa, ci în întreaga lume, iar apoi să scindeze coaliţia noastră.
Preşedintele Putin crede că dacă va putea creşte suficient de mult costurile, lumea va abandona Ucraina, că o va lăsa să se apere singură. Strategia lui nu a funcţionat şi nu va funcţiona. Vom vontinua să îi arătăm că se înşeală. Acesta este mesajul puternic şi clar pe care l-am auzit de la toate ţările reunite aici la Bucureşti.
Ştim că susţinerea Ucrainei înseamnă costuri dificile, mai ales pentru aliaţii europeni, dar costurile lipsei de acţiuni ar fi mult mai mari. A ceda în faţa agresiunii ruse, acceptarea tentativelor îndrăzneţe de reconfigurare a frontierelor prin forţă, de a destrăma poziţia noastră care ne-a sporit securitatea, aceste lucruri ar avea repercusiuni nu doar în Europa, ci în întreaga lume. Prin urmare, mesajul reuniunii noastre este acesta: determinarea noastră colectivă de a susţine Ucraina este şi va continua să fie foarte puternică, acum, pe parcursul iernii şi cât va fi necesar pentru ca Ucraina să reuşească.
Rămânem hotărâți să menținem un dialog constructiv cu China.
Putem rezista la crize și putem rezista la ele pentru a fi o alianță mai puternică și unită. Sunt încrezător că NATO va continua să față față provocărilor de la acest moment și celor care vor veni”.
13:40 - Jens Stoltenberg răspunde la întrebări:
Î: Alături de alți lideri occidentali spuneți că Ucraina se luptă pentru valorile noastre, ne apără democrațiile și granițele. Totuși, Ucraina nu și-a câștigat deja dreptul de a deveni membru NATO?
R: Misiunea urgentă, imediată, este să ne asigurăm că poate rezista ca un stat democratic, economic, financiar, umanitar - exact asta și facem. Dacă nu reușește să rămână un stat suveran, nu mai are rost să fie membru NATO. (…) Precondiția ca Ucraina să fie membru NATO este să câștige războiul. Trebuie să o luăm pas cu pas. Primul pas este să câștige acest război, ceea ce se și întâmplă.
Î. Cum putem reduce presiunea rusească? (întrebare din Bosnia Herțegovina)
R: Bosnia Herțegovina este importantă pentru alianță, lucrăm cu cei din țara respectivă, NATO a contribuit în Bosnia Herțegovina. Este foarte important să se constituie un guvern după alegeri și întărirea instituțiilor guvernamentale îi va permite să reziste mai bine împotriva oricăror ingerințe străine. NATO ajută la construirea de instituții puternice de apărare și siguranță și la punerea în aplicare de reforme democratice.
Î: Suntem în același grup al țărilor aspirante (Georgia - n.red.). În ce fel pot ajuta deciziile de la București? Ne puteți da detalii despre întâlnirile cu șeful MAE georgian?
R: A fost primit cu căldură de aliații NATO alături de cei din Moldova. Am învățat din lecția ucraineană că trebuie să le acordăm sprijin chiar acum. Cu cât le acordăm mai repede, pentru că se confruntă cu presiunea rusească în feluri diferite, cu atât este mai important să se întâmple acum. Tocmai de aceea există un centru de evaluare și pregătire în Georgia, iar aliații și-au luat noi angajamente de a sprijini această țară pe termen lung. Toți aliații și-au exprimat sprijinul constant pentru suveranitatea și integritatea teritorială georgiană.
13:38 - Șeful NATO anunță concluziile reuniunii, într-o conferință de presă, care a început cu aproape o oră întârziere față de ora anunțată inițial:
„Miniștrii de Externe NATO continuă să ofere sprijin Ucrainei. Aliații au anunțat sprijin suplimentar cu ajutor neletal, combustibil și generatoare. Am luat în discuție și China din punctul de vedere al securității noastre pentru a ne întări Alianța. Nu considerăm China ca fiind un adversar, vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru, nu în ultimul rând să transmitem poziţia noastră comună asupra războiului ilegal al Rusiei în Ucraina.
Deci rămânem cu o viziune clară, astăzi miniştrii au luat în considerare dezvoltarea militară ambiţioasă a Chinei, dezvoltările tehnologice şi activităţile hibrid şi cibernetice în creştere. Războiul din Ucraina a demonstrat dependenţa periculoasă de gazul rusesc, aceasta ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţa de toate regimurile autoritare, nu în ultimul rând de China, ca lanţ de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură. Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile.
Miniştrii au discutat şi despre terorism, cea mai directă ameninţare asimetrică la securitatea noastră. Recent am văzut acest lucru cu atacul oribil din Istanbul. Miniştrii au fost de acord că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a combate această ameninţare.
La ultima sesiune, miniştrii de Externe ai Bosniei şi Herţegovinei, Georgiei şi Republicii Moldova ni s-au alăturat, trei parteneri NATO de valoare, care se confruntă cu presiunea rusească. Am discutat despre îngrijorările noastre comune privind securitatea şi despre moduri de consolidare a cooperării noastre şi despre accelerarea sprijinului personalizat şi despre reforme şi moduri de a îmbunătăți securitatea lor şi instituţiile de apărare.
La discuții au participat Finlanda și Suedia. Procesul de ratificare pentru aderare la NATO este aproape complet. Aderarea lor le va face să aibă o siguranţă mai mare şi va face Alianţa mai puternică, ei sunt bineveniţi ca membri deplini ai NATO.
Vrem să mulțumim României pentru găzduire, demonstrează angajamentul față de NATO.”
12:52 - Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a dat asigurări că neutralitatea ţării sale, garantată prin Constituţie, nu implică "autoizolare, demilitarizare sau indiferenţă" faţă de evenimentele internaţionale, inclusiv invazia rusă din Ucraina, potrivit agenţiei EFE.
11:54 - Europa ar trebui să îşi sporească prezenţa în Balcanii de Vest pentru a limita influenţa Rusiei, a declarat şeful diplomaţiei italiene, Antonio Tajani.
Ministrul de externe al Bosniei, Bisera Turkovic, şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea în legătură cu intenţiile Rusiei în privinţa ţării sale.
10:31 - Aliaţii NATO sunt "angajaţi să crească sprijinul pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova", parteneri "afectaţi de presiunea rusă", a spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
10:22 - Republica Moldova participă pentru prima dată la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, iar acest lucru reprezintă "o premieră binevenită", a subliniat, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.
10:01 - Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, subliniază că sprijinul imediat pentru poporul ucrainean, care se apără împotriva agresiunii ruse, trebuie pe deplin pregătit şi susţinut. "În aceste momente, cel mai important este sprijinul imediat pentru poporul ucrainean, care se apără împotriva agresiunii ruse, şi trebuie să ne asigurăm că este pe deplin pregătit şi susţinut", a scris oficialul NATO, miercuri, pe Facebook.
9:39 - Ministrul Afacerilor Externe din Bosnia-Herţegovina, Bisera Turkovic, a susținut că prezenţa NATO este extrem de importantă pentru ţara sa, garantându-i securitatea.
Demnitarul a arătat că Bosnia-Herţegovina este îngrijorată pentru viitor, iar reuniunea ministerială NATO de la Bucureşti este foarte importantă având în vedere situaţia din Balcanii de Vest şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, transmite Agerpres.
9:15 - Suedia și Finlanda au făcut progrese în direcția unui acord cu Turcia privind aderarea țărilor nordice în NATO, a declarat miercuri ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, care a adăugat că țara sa e pregătită să furnizeze mai multă securitate în regiune.
„Am avut ieri o întâlnire bilaterală foarte bună între Suedia, Finlanda și Turcia și am simțit după această întâlnire că există progrese. Mergem înainte", a declarat Billstrom reporterilor la sosirea pentru a doua zi a reuniunii miniștrilor de Externe NATO de la București.
"Noi am arătat clar că suntem gata acum să înfruntăm toate provocările, suntem gata să furnizăm, când devenim membrii deplini, mai multă securitate pentru Europa, pentru lume dar, în mod deosebit, noi venim de asemenea cu echipament bun, cu trupe bine antrenate să întărim flancul nordic", a adăugat oficialul suedez, conform Agerpres.
8:00 - Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, marţi, o întrevedere cu omologul ucrainean Dmitro Kuleba, prilej cu care oficialul român a reiterat sprijinul ferm al Bucureştiului pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, dar şi „solicitarea repetată" ca această ţară să recunoască inexistenţa aşa-zisei „limbi moldoveneşti". Mai multe detalii AICI.
MINISTERIALA NATO: PROGRAMUL ZILEI DE MIERCURI
- 8.30 - sesiunea cu miniștrii de Externe din Finlanda și Suedia.
- 11.00 - Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic alături de miniștrii de Externe din Finlanda, Suedia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova.
- 12.45 - Conferință de presă susținută de secretarul general a NATO, Jens Stoltenberg.
CE S-A DISCUTAT ÎN PRIMA ZI
Amintim că în Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, semnată la Bucureşti, şefii diplomaţiilor din Alianţă subliniază că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina. Ei arată că agresiunea rusă "a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile". De asemenea, miniştrii de Externe vorbesc despre atitudinea "crudă" a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi "comportament barbar" faţă de femei şi copii.
Miniştrii Afacerilor Externe au salutat, în Declaraţia comună, prezenţa şefului diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, la Bucureşti, transmițând că se angajează să nu recunoască aşa-zisele teritorii anexate de către Federaţia Rusă şi să continue să sprijine Ucraina.
De asemenea, miniştrii de Externe din ţările NATO, reuniţi la Bucureşti, reafirmă angajamentele luate la Summitul NATO care a avut loc în urmă cu 14 ani, tot în capitala României, inclusiv "politica uşilor deschise".
"NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar", a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în debutul reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.
"Susţinerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Armata rusă încă are capacităţi uriaşe şi foarte multe trupe. Strategia lor este să lase Ucraina pe întuneric şi în frig în iarna aceasta. Noi trebuie să ne păstrăm cursul şi să susţinem Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană. NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar. Vom continua să facem tot ce ţine noi pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat", a subliniat Jens Stoltenberg.