Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a intervenit duminică în polemica legată de premiul de 30.000 de euro pe care oraşul Timişoara l-a oferit preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
El a precizat că discuţiile au apărut după ce a reacţionat Ministerul rus de Externe, care a fost deranjat de unele critici din discursul rostit de şefa statului moldovean.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a comentat pe larg despre premiul primit de Maia Sandu în România în briefingul de presă pe care l-a susţinut la 17 decembrie, când a acuzat România de „colonialism”.
Maia Sandu a figurat pe locul 5 între cele 16 subiecte pe care diplomaţia rusă le-a abordat în briefingul de presă de săptămâna trecută.
„Am fost atenţi la ceremonia în cadrul căreia preşedintele moldovean Maia Sandu a fost distins cu premiul Timişoara pentru Valori Europene în România, la 13 ianuarie anul curent. În discursul său, nu a făcut abstracţie de tradiţionalele acuzaţii nefondate aduse Rusiei privind încercările de destabilizare a situaţiei politice interne, subminarea democraţiei, războiul hibrid şi dezinformarea. Ea a declarat că extinderea spre est a Uniunii Europene a reprezentat o 'restaurare a justiţiei istorice' după ce popoarele din Europa de Est au fost 'condamnate la o existenţă de opresiune şi privaţiuni' în 1945”, a menţionat Zaharova.
„Dacă ne amintim că Sandu este cetăţean român, este clar de ce urăşte atât de mult Uniunea Sovietică”, a comentat purtătoarea de cuvânt, înainte de a enumera „binefacerile” de care, în opinia Moscovei, a beneficiat Moldova ca republică sovietică.
Cât de mult bine a făcut URSS Moldovei
„Ca parte a Uniunii Sovietice, Moldova s-a transformat dintr-o ţară agrară cu o economie ruinată într-o republică agrară-industrială prosperă. În această perioadă, pe teritoriul său au fost puse în funcţiune peste 550 de întreprinderi industriale. Producţia de energie electrică a crescut de aproape şase ori - de la 3 la 17 miliarde de kWh. A fost formată aproape întreaga infrastructură de transport de astăzi”, a arătat Zaharova.
Revenind la prezent, Zaharova a spus că una dintre principalele promisiuni electorale ale Maiei Sandu în 2020 a fost formarea unui stat bazat pe statul de drept, îmbunătăţirea bunăstării cetăţenilor şi dezvoltare economică, dar „realitatea cu cifre şi fapte” arată că ea a eşuat.
„În realitate, astăzi, o treime din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. Inflaţia cumulată în cei trei ani şi ceva de la alegerea lui Sandu a fost de 54,6 la sută. Din 1991, populaţia Republicii Moldova a scăzut cu 41,1 la sută, ajungând la 2,5 milioane de persoane. Iar acest proces continuă. Tinerii fug din ţară din cauza sărăciei şi a lipsei de drepturi”, a spus Zaharova.
Oameni de la București în Moldova
Ea a acuzat că în instituţiile statului moldovenesc sunt numiţi oameni de la Bucureşti.
„Din decembrie 2023, noul şef al Băncii Naţionale este fostul ministru român de Finanţe Dragu, şeful Serviciului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este Staicu, iar la Procuratura Generală, la Ministerul Justiţiei şi la alte ministere şi agenţii din ţară au fost numiţi mai mulţi consilieri români”, a exemplificat Zaharova.
„Se pare că, pentru promovarea tuturor acestor 'valori europene', Maia Sandu a primit la Timişoara un premiu de 30 de mii de euro. În Moldova, o astfel de politică a autorităţilor se numeşte "colonizare hibridă" sub masca integrării europene”, a conchis ea.
În final, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei lui Vladimir Putin a dat asigurări că locuitorii din Republica Moldova tânjesc, de fapt, după legăturile cu Rusia, iar Moscova se declară „gata” să le dezvolte.