Soldații ucraineni care înfruntă valurile de „carne de tun” trimise la înaintare de Grupul Wagner povestesc că mercenarii vin ca niște zombi spre pozițiile lor. Chiar dacă sunt nimeriți de gloanțe, aceștia continuă să înainteze, iar ucrainenii bănuiesc că li se dau medicamente care să le crească rezistența.
Undeva, la sud-vest de Bahmut, doi soldați ucraineni, Andrii și Borisici, stau la lumina lumânărilor într-un buncăr săpat în pământul înghețat. Din când în când, liniștea de pe câmpul de deasupra adăpostului e spartă de exploziile cauzate de bombele rușilor. Sau de ropotul gloanțelor, atunci când ucrainenii descoperă o dronă și trag în ea să o doboare.
De mai multe săptămâni, Andrii și Borisici înfruntă sute de mercenari ai grupului Wagner împinși înspre liniile de apărare ucrainene.
Cu o cagulă pe față, Andrii povestește cum au luptat ore în șir fără încetare când au fost atacați de „hoardele" de mercenari ale rușilor. „Luptam cam zece ore la rând. Și nu erau doar valuri, a fost neîntrerupt. Parcă nu se mai terminau. Noi eram vreo 20. Iar ei, să spunem 200", a explicat soldatul ucrainean pentru CNN.
Niște zombi care nu se opresc când tragi în ei
Strategia de luptă a grupului Wagner este să trimită un prim val de luptători, format în general din infractorii adunați din închisori. Aceștia sunt neinstruiți și prost echipați, dar sunt motivați de contractul care prevede că după șase luni li se șterg pedepsele și sunt liberi. Dacă mai sunt în viață. Rolul lor e să-i oblige pe ucraineni să-și dezvăluie pozițiile de apărare și să le consume muniția.
„Fac grupul - să zicem din zece soldați - avansează 30 de metri, apoi se apucă să sape (gropi, n.red.) ca să-și păstreze poziția", a spus Andrii.
Urmează alt grup care încearcă să înainteze încă 30 de metri. „Așa încearcă, pas cu pas, să înainteze, în timp ce pierd mulți oameni".
Abia când primul val este extenuat sau nimicit, comandanții trimit mercenari mai experimentați, adesea pe flancuri, în încercarea de a cuceri pozițiile ucrainene.
Andrii povestește că înfruntarea asaltului a fost o experiență terifiantă și suprarealistă. „Mitraliorul nostru aproape că înnebunea, fiindcă trăgea în ei. Și a spus: 'știu că am tras în el, dar nu cade'."
Pentru soldatul ucrainean, confruntarea cu forțele grupului Wagner a fost ca într-un film cu zombi. Rezistența supraomenească și înverșunarea bizară cu care mercenarii se aruncau în bătaia focului îi dau de gândit. „Se urcau pe cadavrele camarazilor lor, călcau peste ele. E foarte, foarte posibil să le dea niște pastile înainte de atac", a spus el.
Chiar și după ce primele valuri au fost lichidate, atacul a continuat. Ucrainenii au rămas fără muniție și erau înconjurați. „Problema a fost că ne-au luat prin încercuire. Așa ne-au înconjurat. Au venit din cealaltă parte. Nu ne așteptam să vină de acolo. Am tras până la ultimul glonț, am aruncat și ultimele grenade pe care le aveam și am rămas doar eu și câțiva inși. Eram neputincioși în această situație", a povestit Andrii.
Exact ca într-un film de groază, soarta lor părea pecetluită. Dar au avut noroc: când erau la doar un pas de poziția lor, forțele Wagner s-au retras la sfârșitul acelei zile.
Lupta dintre dictatură și democrație
Relatarea lui Andrii se potrivește cu informațiile pe care spionajul ucrainean le-a prezentat CNN săptămâna trecută. Potrivit acestora, dacă forțele Wagner reușesc să preia o poziție, sprijinul artileriei le permite să sape gropi și să-și consolideze avansul. Interceptările ucrainenilor arată că de multe ori există probleme de coordonare între Wagner și armata rusă.
Unitatea lui Andrii a prins un mercenar Wagner, iar cazul lui arată cât de primitive și brutale sunt tacticile folosite de această organizație. Acesta a spus la interogatoriu că este inginer, dar s-a apucat de trafic de droguri ca să facă rost de bani și a ajuns la închisoare. A intrat voluntar în Grupul Wagner, ca să i se șteargă cazierul și astfel fiica lui care dorește să devină avocată să nu aibă probleme din cauza lui.
Acesta și-a dat seama că era doar „carne de tun" încă de la prima misiune. „Ne-au adus pe linia frontului pe 28 decembrie. În noaptea următoarea ne-au împins în față", a spus el, adăugând că erau zece inși în grupul trimis la înaintare.
„Normal, știi că vei fi ucis. Dar ți-e frică să te lupți pentru libertatea ta la tine în țară", i-a spus Andrii mercenarului. „Da, e adevărat. Ne e frică de Putin", i-a răspuns acesta.
Originar din Odesa, Andrii s-a înrolat cu câteva zile înaintea începerii invaziei ruse. Spune că nu contează cât de mulți soldați sunt trimiși spre pozițiile lor, ei vor rezista.
„Cei mai mulți dintre băieții mei sunt voluntari. Aveau o afacere bună, un serviciu bun, un salariu bun, dar au venit să lupte pentru țara lor. Și asta face o mare diferență".
„Ăsta e războiul pentru libertate. Nici nu este un război între Ucraina și Rusia. E un război între dictatură și democrație", a subliniat el.