Liderii grupurilor politice din Parlamentul European de la PPE, S&D, Renew Europe, Verzi şi Conservatori cer, într-o declaraţie comună, noi alegeri libere în Belarus şi condamnă violenţele şi torturile comise de forţele de ordine aservite regimului Lukashenko împotriva oamenilor ieşiţi la proteste paşnice.
„Aplaudăm curajul şi determinarea poporului din Belarus şi sprijinim cu fermitate dorinţa oamenilor pentru schimbare democratică şi libertate. Alegerile din 9 august nu au fost nici libere, nici corecte, iar informaţii credibile arată că scrutinul a fost câştigat de Svetlana Tikhanovskaya.
Prin urmare, nu recunoaştem re-alegerea lui Alexander Lukashenko ca preşedinte al Belarusului şi îl considerăm persona non grata în Uniunea Europeană. Ne alăturăm oamenilor din Belarus care cer noi alegeri libere, sub supravegherea unor observatori independenţi”, arată declaraţia comună a liderilor grupurilor politice din PE, publicată pe site-ul grupului Verzilor.
Sursa citată cere anchetarea violenţelor de la acele proteste.
„Condamnăm cu fermitate arestările, violenţele şi torturile groaznice împotriva protestatarilor paşnici şi solicităm o anchetă completă a acestor acţiuni care nu pot rămâne nepedepsite.
În această chestiune, îi reamintim lui Alexander Lukashenko de responsabilitatea pe are o are.
Condamnăm germ şi suprimarea Internetului şi a media, blocadele stradale, intimidarea jurnaliştilor pentru a opri fluxul de informaţie despre situaţia din ţară.
Cerem eliberarea imediată a celor care au fost reţinuţi în mod arbitrar şi a deţinuţilor politici care au fost reţinuţi înainte şi după campania electorală”, conform sursei citate.
Liderii grupurilor din PE îndeamnă la acţiuni concrete împotriva celor responsabili de acele violenţe şi de fraudarea alegerilor prezidenţiale din Belarus.
„Salutăm decizia miniştrilor de Externe ai UE de a pune pe o listă neagră pe cei responsabili de acele violenţe şi de fraudarea alegerilor prezidenţiale. Îndemnăm ca lista sancţiunilor să fie alcătuită cât mai curând, astfel încât oamenilor care au comis aceste fărădelegi să le fie interzis accesul în UE, iar bunurile să le fie poprite.
Uniunea Europeană ar trebui să revizuiască politica în privinţa Belarusului, să ia în considerare diferitele scenarii şi evoluţii din această ţară, care include o creştere substanţială a rolului UE (politic, tehnic, financiar)”, mai arată sursa menţionată.
De asemenea, liderii cer Rusiei să nu intervină în noile alegeri.
„Cerem Federaţiei Ruse să nu interfereze, pe ascuns sau făţiş, în următoarele alegeri din Beralus şi cerem tuturor instituţiilor UE şi statelor membre să combată posibile acţiuni ale Rusiei”, conchide sursa amintită.
Delcaraţia comună este semnată de liderul PPE Manfred Weber, liderul S&D Iratxe García Pérez, liderul Înnoim Europa Dacian Cioloş, Ska Keller şi Philippe Lamberts co-preşedinţi ai Verzilor şi Ryszard Legutko şi Raffaele Fitto, co-preşedinţi ai Conservatorilor.
Preşedintele Consiliului European Charles Michel a convocat o întâlnire prin videoconferinţă, miercuri la ora locală 12.00, a membrilor Consiliului, pentru a discuta situaţia din Belarus.
Oficialul european a precizat, luni pe Twitter, că este inacceptabilă violenţa la adresa protestatarilor, iar cetăţenii din Belarus au dreptul de a-şi alege liber liderul.
Europa trece la sancțiuni împotriva Belarusului, după violențele de la Minsk
Preşedintele Belarusului de 26 de ani, Lukaşenko a fost reales recent, conform autorităţilor, cu aproximativ 80 la sută din totalul voturilor. Rezultatul alegerilor este contestat de belaruşi, care au ieşit în stradă în fiecare zi pentru a protesta.
Uniunea Europeană urmează să impună noi sancţiuni oficialilor din Belarus, în contextul violenţelor de la protestele care au avut loc după scrutinul din 9 august, a anunţat ministrul de Externe german, Heiko Maas, după o videoconferinţă cu miniştrii de Externe din statele membre UE.
Revoluția din Belarus. Ce va face Putin? Lukașenko a sunat la Moscova, protestele continuă
Doamna Merkel, mai aveţi cumva numărul lui Lukaşenko?
Putin îl asigură pe Lukașenko de susținerea Moscovei, inclusiv militară