Un magistrat de la Curtea de Apel Ploiești a luat o decizie surprinzătoare: a stabilit că instanța este competentă să judece o cerere prin care se solicită anularea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024.
Acea decizie a CCR a dus la anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Înalta Curte a spus deja că instanțele nu pot judeca astfel de cereri
Cu doar câteva săptămâni în urmă, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a tranșat o speță asemănătoare, stabilind clar că instanțele obișnuite nu au competența de a judeca asemenea cauze.
Mai exact, judecătorii ÎCCJ au „admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești” și au respins cererile de suspendare și anulare a hotărârii CCR nr. 32/2024 ca fiind „inadmisibile”.
În pofida precedentului stabilit de Înalta Curte, un alt magistrat de la Ploiești a decis contrariul. Potrivit portalului instanțelor de judecată, dosarul în cauză are ca obiect „anulare act administrativ”, iar pârâtă este Curtea Constituțională a României.
Judecătorul a motivat decizia astfel:
„Față de dispozițiile anterior evocate din care rezultă că nicio instanță străină nu pare a avea competența de a se pronunța și cel puțin o instanță românească, fie aceasta și penală, ar fi competentă să se pronunțe cu privire la parte din alegațiile cuprinse în cererea reclamantei (…) Curtea de Apel Ploiești – SCAF, se declară competentă material, teritorial și funcțional să soluționeze cauza.”
Instanța cere acte de la Administrația Prezidențială și de la CCR
Judecătorul a admis proba cu înscrisuri și a dispus ca până la termenul următor CCR să trimită toate documentele care au stat la baza deciziei din decembrie: „Încuviințează proba cu toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii deciziei contestate, astfel că, la solicitarea reclamantei, emite adresă către CCR pentru a le transmite acestei Curți.”
Totodată, instanța a decis că judecarea cererii de suspendare a deciziei CCR se amână, întrucât doar suspendarea fără anularea hotărârii de organizare a alegerilor nu are efecte directe asupra desfășurării acestora.
Curtea Constituțională urmează să fie citată pentru termenul stabilit pe 27 mai 2025, ora 15:30. Judecătorul a amânat și discutarea unei cereri de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE): „Prorogă discutarea sesizării CJUE pentru următorul termen de judecată, cerere de sesizare formulată de către reclamantă.”
Precedentul din aprilie: respins de Înalta Curte
La sfârșitul lunii aprilie, o altă cerere similară a fost admisă tot de un judecător de la Curtea de Apel Ploiești, dar a fost ulterior anulată de Înalta Curte, care a constatat că solicitările nu sunt de competența instanțelor civile.
„Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituțională a României și recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești (…) Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, ca inadmisibile. Definitivă.”