Americanii sub Donald Trump vor un sfârșit rapid al războiului. Ucrainenii vor să fie siguri că rachetele, bombele și dronele rusești nu vor mai putea lovi niciodată casele ucrainene. Aceasta este o problemă.
Una dintre garanţiile pe care şi le doresc ucrainenii pentru acordul de pace este no-fly zone. Adică o zonă de protecţie aeriană unde aliaţii garantează că nicio rachetă sau dronă rusească nu mai pătrunde şi nu mai distruge case sau afaceri ucrainene.
Protecția împotriva viitoarelor lovituri rusești cu bombardiere, rachete și drone kamikaze este cel mai probabil o piedică majoră în încercarea președintelui ales al SUA, Donald Trump, de a pune capăt războiului în câteva zile, au declarat experții regionali în securitate pentru Kyiv Post.
După invadarea Ucrainei, Kremlinul a declanșat cel mai puternic bombardament aerian susținut al unei națiuni, de la războiul din Vietnam. Conform datelor guvernului ucrainean de la sfârșitul lunii septembrie, din 24 iulie forțele ruse au lansat 9.627 de rachete de toate tipurile și 13.997 de drone kamikaze asupra țintelor din toată Ucraina.
Din octombrie anul acesta și până în prezent, avioanele de luptă rusești au lansat 100-150 de lovituri aeriene suplimentare, zilnic, pentru a lovi pozițiile din prima linie și zonele din spate, arată datele armatei ucrainene.
Kremlinul susţine că lovește doar ținte militare, dar fie din intenție, fie accidental, realitatea este alta. Pe 9 iulie, o rachetă de croazieră a lovit un spital de copii din centrul Kievului, ucigând cel puțin două persoane și rănind peste 150 de persoane.
Cea mai gravă lovitură rusă din 2024 a avut loc la o ceremonie de absolvire la un institut militar din orașul nordic Poltava, ucigând 50 de persoane și rănind 271. Aproape toate victimele erau civili.
Forțele aeriene ale Ucrainei și apărarea aeriană s-au luptat să intercepteze arsenalul de muniții zburătoare rusești - de la rachete semi-hipersonice de înaltă tehnologie, rachete balistice și bombe cu planor nou dezvoltate, cu o greutate de până la trei tone, până la drone kamikaze iraniene și rachete nord-coreene – care încalcă zilnic spațiul aerian ucrainean.
Statisticile Forțelor Aeriene ucrainene pentru noiembrie 2024 arată că, într-o zi obișnuită de atac al Rusiei, apărarea reușește de obicei să intercepteze aproximativ 70-80 la sută din drone, între un sfert și jumătate dintre rachete, aproape niciuna dintre rachetele balistice și niciuna dintre bombele cu planare.
O estimare a ONU din octombrie a arătat că sunt 11.973 de civili ucraineni uciși în război, aproape toți de bombardamentele rusești.
Oprirea războiului, o prioritate pentru Trump
Oficiali cheie din nou-aleasa administrație condusă de Donald Trump au spus că oprirea războiului și, parțial, bombardamentul militar necruțător al Rusiei asupra Ucrainei civile vor fi o prioritate atunci când vor prelua puterea în ianuarie 2025.
„Președintele a spus clar că vrea să aducă ambele părți la masa negocierilor. El vrea să pună capăt războiului, nu să-l continue”, a declarat Mike Waltz, șeful de securitate națională nominalizat de Trump.
O provocare cheie pentru Waltz și viitoarea echipă de politică externă a Casei Albe va fi găsirea unei modalități de a se adapta poziției Kievului conform căreia o încetare a focului ar amenința în mod direct securitatea națională ucraineană, dacă Ucraina nu are garanții absolute împotriva viitoarelor atacuri aeriene rusești.
Opinia potrivit căreia Kremlinul nu poate fi de încredere și doar echipamentele militare de pe teren sau angajamentele dure de sprijin militar din partea aliaților puternici, sau ambele, ar putea descuraja Rusia să atace din nou este aproape universală în Ucraina și este din ce în ce mai susținută în capitalele europene.
O piesă cheie a oricărui plan de pace – protecția credibilă și eficientă a caselor și afacerilor ucrainene de viitoarele lovituri aeriene rusești – ar reprezenta o problemă tehnică pentru NATO, chiar dacă SUA ar fi de acord cu ea, afirmă specialiștii în securitate regională.
„NATO are planuri permanente pentru protecția spațiului aerian ucrainean și le-ar putea pune în aplicare dacă s-ar lua o decizie. Dar trebuie să existe sincronicitate cu Statele Unite”, a declarat Alp Sevimlisoy, cercetător în domeniul geopolitic și al riscurilor de piață din Turcia, într-un interviu pentru Kyiv Post.
Sevimlisoy și alți experți regionali în securitate au spus că, dacă NATO ca organizație sau un grup de națiuni NATO ar dori să se angajeze pentru protecția spațiului aerian ucrainean și America nu ar participa, atunci protecția ar fi doar simbolică.
Profesorul Gustav Meibauer, cercetător în științe politice, a subliniat complexitatea protejării spațiului aerian ucrainean de viitorul atac rusesc.
„Din punct de vedere juridic, aceasta nu este o problemă. Ucraina a cerut ajutor. Problema sunt regulile acestui angajament”, a spus Meibaur
El a subliniat că zonele de protecţie aeriană operate în trecut în Siria, Bosnia și Irak erau la o scară de mărime mai mică decât nivelul de care ar avea nevoie Ucraina.
Forțele aeriene încă puternice ale Rusiei și numeroasele sisteme de apărare aeriană ar face orice încercare internațională de a proteja cerul Ucrainei de atacurile aeriene actuale sau viitoare ale Rusiei un efort uriaș la un nivel de care NATO nu s-a apropiat niciodată, au spus analiștii.
„Probabilitatea ca NATO să declare o zonă interzisă de zbor în afara spațiului aerian al NATO este aproape imposibilă. De ce? Pentru că deciziile NATO sunt luate doar prin consens și probabil că cel puțin un stat membru se va opune unei astfel de hotărâri”, a declarat pentru Kyiv Post lt. general (ret.) Virgil Bălăceanu, fost ofițer român la sediul NATO de la Bruxelles.