Parlamentul georgian a respins marţi veto-ul prezidenţial asupra legii agenţilor străini, în pofida ameninţărilor cu represalii din partea UE şi SUA şi a protestelor opoziţiei şi ONG-urilor.
Un total de 84 de deputaţi din cei 104 prezenţi au votat în favoarea „legii asupra transparenţei influenţei străine”, care după un vot precedent a fost blocată prin veto de preşedinta pro-europeană Salomé Zurabişvili.
Conform acestei legi, descrisă de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept "legea rusească", mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate într-un procent mai mare de 20% vor trebui să prezinte o dată pe an declaraţii publice asupra acestei finanţări.
Potrivit guvernului de la Tbilisi, în prezent, peste 80% din fondurile destinate presei şi ONG-urilor în Georgia provin din surse puţin transparente şi ar putea fi folosite pentru acţiuni de destabilizare înaintea alegerilor parlamentare din 26 octombrie.
Premierul georgian Irakli Kobajidze a acuzat-o duminică pe preşedinta Zurabişvili de "trădare" şi a avertizat că suveranitatea ţării este în pericol. În replică, Salomé Zurabişvili, născută în Franţa, a declarat, potrivit Agerpres, că "deasupra Georgiei atârnă umbra Rusiei şi adevăratul drum pentru păstrarea independenţei este menţinerea legăturilor cu UE şi SUA".
În acest timp, opoziţia a ameninţat cu noi proteste de stradă, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat că UE va adopta măsuri contra Georgiei, iar Washingtonul a ameninţat la rândul său cu restricţii de vize împotriva responsabililor georgieni.
Într-un comunicat emis marţi după adoptarea definitivă a legii georgiene "asupra transparenţei influenţei străine", Borrell afirmă că aceasta "încalcă principiile şi valorile fundamentale ale UE" şi a cerut Georgiei "să revină ferm pe calea europeană", având în vedere dorinţa acestei ţări de a adera la blocul comunitar".
Statele UE "examinează toate opţiunile" în urma votării respectivei legi, mai notează şeful diplomaţiei europene.
Alte reacții din Europa
Mai multe reacții au venit din țări europene, informează News.ro.
Estonia - Margus Tsahkna, ministrul estonian de Externe, a declarat: "Suntem consternaţi de alegerea Parlamentului Georgiei de a nu folosi oportunitatea istorică de a avansa pe calea integrării europene şi de a-şi lăsa poporul în sala de aşteptare a extinderii pentru o durată nedeterminată".
Lituania - O reacţie asemănătoare a avut şi Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de externe, care a spus că este "o zi foarte tristă pentru Georgia şi pentru restul Europei". "Adoptarea acestei legi pune efectiv în aşteptare aderarea Georgiei la UE, fără niciun beneficiu pentru nimeni. Aproape nimeni", a declarat el.
Letonia - Baiba Braže, ministrul leton de externe, a declarat că regretă profund decizia parlamentului georgian. "Anul trecut, UE a dat o şansă Georgiei, acordându-i statutul de candidat. Acesta a fost un moment istoric pentru Georgia şi a fost susţinut în mod clar de poporul său. O zi tristă", a declarat ea.
Germania - Michael Roth, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului german, a declarat, de asemenea, că este "o zi tristă pentru Georgia şi Europa". "Sunt alături de toţi georgienii care luptă paşnic pentru libertate, democraţie şi demnitate. Nu uitaţi: "Când ei coboară, noi ne ridicăm". Nu renunţaţi. Alegerile vin în curând", le-a transmis el georgienilor.
Danemarca - Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a reacţionat şi el la votul din parlamentul georgian. "În ciuda opoziţiei populare şi a apelurilor internaţionale, partidul de guvernământ din Georgia a adoptat astăzi legea privind agenţii străini pentru a reduce la tăcere opoziţia, mass-media şi ONG-urile. Dacă partidul de guvernământ nu-şi schimbă cursul de acţiune, Georgia nu va avansa pe calea aderării la UE", a avertizat acesta.
Norvegia - "Sperăm să vedem Georgia alăturându-se familiei europene de democraţii independente şi suntem alături de popor în dorinţa acestuia de a avea un viitor european pentru ţara sa", a transmis şi Ministerul de Externe norvegian.