Preşedintele francez Emmanuel Macron a promulgat legea cu privire la reforma sistemului de pensii, care prevede creşterea vârstei de pensionare cu doi ani, în ciuda faptului că vineri, sindicatele franceze i-au cerut „în mod solemn” să nu o promulge.
Controversatul act normativ, care prevede creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani și al cărui text a fost validat vineri de Consiliul constituţional, a fost publicat în Jurnalul Oficial.
Macron avea la dispoziţie 15 zile pentru a semna legea după validarea de către Consiliul constituţional francez.
Manifestații la Paris și în mai multe orașe
Manifestaţii au fost organizate toată ziua, vineri, la Paris şi în mai multe oraşe franceze, în așteptarea verdictului Consiliului Constituţional francez în privinţa reformei pensiilor. După anunţul Consiliului Constituţional, au fost din nou câteva demonstraţii „sălbatice”, cu manifestări violente, în special la Paris, Lyon şi Nantes, dar au fost de mai mică amploare decât altădată, fiind în cele din urmă dispersate. Poliţia a anunţat în cursul serii că a reţinut 112 persoane, relatează Le Figaro, citat de news.ro.
Pe lângă mitingurile de la Paris, Marsilia, Lyon, Nantes şi Rennes, au fost organizate demonstraţii şi în Lille, Dijon, Caen şi Strasbourg.
Ce urmează pentru Macron
Cu câteva ore înainte ca judecătorii Consiliului Constituțional să dea un nou suflu controversatului plan prezidenţial, Emmanuel Macron părea neînduplecat şi provocator, relatează Reuters.
"Să nu renunţi niciodată, acesta este motto-ul meu", a spus el în timp ce vizita Notre-Dame, la împlinirea a patru ani de la incendiul care a devastat cea mai celebră catedrală a ţării.
Popularitatea lui Macron a scăzut la un nivel record, iar cea mai mare parte a Franţei detestă creşterea vârstei de pensionare cu doi ani, dar Curtea Constituţională a decis vineri că legislaţia este în conformitate cu Carta fondatoare a Republicii Franceze.
Acest verdict i-a permis preşedintelui în vârstă de 45 de ani să promulge legea, oferindu-i un colac de salvare politică pe care intenţionează să îl folosească pentru a urmări o agendă mai amplă de reforme după câteva luni tumultoase, marcate de greve, proteste şi violenţe.
Provocarea pentru Macron va fi în primul rând să calmeze furia generalizată nu numai faţă de revizuirea pensiilor, ci şi faţă de percepţia că ar dispreţui instituţiile democratice ale ţării, după ce, în lipsa siguranţei unei majorităţi în parlament, a impus legea pensiilor fără un vot parlamentar final, prin asumarea răspunderii guvernamentale.
O sursă guvernamentală familiarizată cu planurile executivului a declarat că preşedintele şi-a stabilit paşii: măsuri de îmbunătăţire a vieţii de zi cu zi, inclusiv în domeniul sănătăţii şi al educaţiei, şi o "lege a ocupării depline a forţei de muncă", menită să accelereze scăderea şomajului la 5%.
Dar Macron trebuie, de asemenea, "să dea dovadă de bunăvoinţă", a declarat Bruno Cautres, analist politic la Universitatea de Ştiinţe Politice. În acest sens, el a invitat sindicatele la Palatul Elysee pentru discuţii, marţea viitoare, însă liderii sindicali au respins oferta şi au declarat că vor continua lupta.
Ajutând cauza lui Macron, participarea la protestele naţionale a scăzut în ultimele săptămâni. "Chiar şi în Franţa, grevele nu durează la nesfârşit", a declarat un oficial guvernamental.
De asemenea, el a reiterat o promisiune din campania electorală de a-i face pe cei care beneficiază de ajutor social să muncească între 15 şi 20 de ore pe săptămână pentru a-şi menţine ajutoarele sociale. O astfel de măsură ar fi probabil populară printre alegătorii de dreapta, dar riscă să înfurie stânga, notează Reuters.
De asemenea, ar trebui să îşi găsească un drum şi un sprijin în parlament, unde Macron şi-a pierdut majoritatea de lucru, iar dezbaterile au devenit din ce în ce mai fracturate.
Provocările politice
Partidul de dreapta "Les Republicains" (LR), pe care guvernul spera că va putea conta pentru a trece reforma pensiilor, a ieşit profund divizat din această sagă. "Există răni deschise în ţară", a declarat pe Twitter deputatul LR Aurélien Pradié, care s-a răzvrătit împotriva liniei partidului cu privire la reformă. "Ar trebui să fii orb sau iresponsabil pentru a nu vedea realitatea", a spus tânărul politician.
În plus, patru dintre deputaţii lui Macron au anunţat săptămâna aceasta că ies din grupul parlamentar, slăbind şi mai mult poziţia sa în parlament.
Între timp, a fost afectată şi relaţia dintre Macron şi prim-ministrul său Elisabeth Borne, care, potrivit unor surse, a fost revoltată de scurgerile de informaţii privind atacurile neoficiale la adresa sindicatelor pe care Macron le-a făcut în timp ce se afla în China.
"Este o victorie pe termen scurt", crede Jean-Daniel Levy, analist politic la Harris Interactive. "Stilul său de guvernare pare solitar, autoritar şi lipsit de contact. Aceasta este principala provocare pentru preşedinte astăzi", a menţionat politologul.