Veștile de pe frontul de luptă în ce privește realizarea unui vaccin anti-coronavirus sunt multe și contradictorii, dar câteva declarații și informații indică faptul că guvernele încep să se pregătească pentru declanșarea unor campanii de vaccinare, începând cu luna ianuarie anul viitor.
“În acest moment, trăim în lumea pe care anti-vacciniștii și-o doresc. Suntem într-o perioadă în care cunoaștem neajunsurile existenței unui vaccin pentru această boală cu toate consecințele care decurg de aici”, a declarat, în exclusivitate pentru SpotMedia.ro, medicul Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din Societatea Națională de Medicină a Familiei.
În România nu se fac pregătiri speciale cu privire la posibila apariție a noului vaccin, dar se încearcă rezolvarea cererii imense de vaccin antigripal care va veni odată cu toamna, dar și declanșarea unei campanii de imunizare cu clasicul ser pneumococic, anti-tuberculoză.
“Vrem să vaccinăm persoanele de peste 65 de ani pentru că există studii care arată că, în cazul infectării cu noul coronavirus, complicațiile apărute la nivelul aparatului respirator, în cadrul acestei categorii de vârstă, pot fi limitate în urma acestui vaccin”, a declarat medicul Gindrovel Dumitra pentru SpotMedia.ro.
De asemenea, acesta a mai adăugat că și-ar dori ca în România să fie făcute 5 milioane de doze de vaccin antigripal, începând cu luna octombrie 2020.
“Știu că această cifră e extrem de optimistă, dar vaccinarea în masă pentru gripă ajută sistemul sanitar pentru că se elimină afecțiunile provocate de această epidemie și, în acest fel, nu vom pune presiune pe secțiile de terapie intensivă, lăsându-le libere pentru cazurile de infecții COVID-19”, a declarat medicul Gindrovel Dumitra pentru SpotMedia.ro.
Pentru comparație, în sezonul 2019-2020, prin sistemul medical de stat au fost achiziționate un 1.500.000 de doze de vaccin antigripal, iar din farmacii au mai fost cumpărate de către populație peste 500.000 de doze.
Cele mai multe doze de vaccin antigripal au fost distribuite în anul 2009, e vorba de 3 milioane, o bună parte dintre acestea, fiind produse în România, de Institutul “Cantacuzino”. Acesta a fost falimentat între timp, iar acum autoritățile încearcă repornirea lui.
Coordonatorul Grupului de Vaccinologie a spus că atingerea cifrei de 3 milioane de doze este una optimistă. El crede că pot fi imunizate pentru gripă peste 2 milioane de persoane, începând cu toamna acestui an.
Primul vaccin doar va ameliora boala, nu va stopa răspândirea ei
Joi, 2 iulie, oficialii din Spania, citați de cotidianul “El Pais”, au anunțat că o campanie de vaccinare la nivelul întregii țări va putea începe, cel mai probabil, în luna ianuarie 2021.
„Suntem optimiști că va exista un vaccin, că vom putea determina care va fi cel mai bun vaccin și că va fi disponibil pentru sistemul de sănătate spaniol atunci când siguranța și eficacitatea acestuia vor fi suficient dovedite. Credem că la începutul anului viitor va fi momentul în care vom avea dozele pregătite cu toate garanțiile necesare”, a spus Pedro Duque, ministrul Științei din Spania.
În România, strategia de vaccinare împotriva COVID-19 va fi realizată de Ministerul Sănătății, iar campania de vaccinare se va desfășura, cel mai probabil, “prin rețeaua medicilor de familie”, a precizat medicul Gindrovel Dumitra.
Uniunea Europeană a investit în soluția propusă de Universitatea Oxford, susținută de gigantul farmaceutic AstraZeneca. Aceasta e una dintre cele mai avansate, intrând în faza a treia de testare, pe zeci de mii de oameni. Mai mulți specialiști spun că vaccinul de la Oxford ar putea fi aprobat de autoritățile medicale până la sfârșitul acestui an.
În faza a treia de testare mai este și vaccinul susținut de guvernul chinez, cel al companiei CanSino, iar cel al companiei Moderna, susținut de guvernul american, a anunțat în data de 2 iulie că amână intrarea în faza a treia din motive care țin de realizarea protocoalelor de testare, intrare care fusese programată inițial pentru 9 iulie.
Kate Bingham, președintele grupului de lucru pentru vaccinul din Marea Britanie, a declarat că se așteaptă ca unul dintre vaccinurile aflate în acest moment în faze evoluate de testare să fie gata până „la începutul anului viitor”, dar este foarte posibil ca primele vaccinuri să „ajute doar la ameliorarea simptomelor”, astfel încât oamenii să dezvolte forme de boală mult mai ușoare, nereușindu-se protejarea completă a acestora.
Vaccinul Oxford face parte din categoria soluțiilor care ameliorează boala, dar nu stopează răspândirea virusului.
Vaccinul Oxford, de tip vector viral
Compania AstraZeneca, asociată cu Oxford Group, a anunțat zilele trecute că e în curs de a pregăti facilități de producție pentru 2 miliarde de doze de vaccin.
În plus, reprezentanții companiei au declarat că vor livra gratuit un număr de 400 de milioane de doze de vaccin către statele din Uniunea Europeană, întreaga populație a UE fiind de 450 de milioane. Practic, fiecare cetățean se va putea vaccina gratuit.
Serul dezvoltat de Oxford Group împreună cu compania AstraZeneca nu oprește, însă, răspândirea virusului, testele de până acum arată că oprește doar evoluția bolii.
De asemenea, deși vaccinul de la Oxford se află în faza a treia de testare, rezultatele detaliate ale studiilor pentru fazele unu și doi nu au fost publicate încă.
Cercetătorii independenți au avut acces doar la studiile preclinice, cele făcute pe maimuțe, iar acestea au fost încurajatoare.
“Chiar și în situația în care acest vaccin oprește doar evoluția bolii, dar nu și răspândirea ei, e o realizare importantă”, a spus doctorul Gindrovel Dumitra. În plus, acesta susține că, din cauza nevoii de a dezvolta o soluție de imunizare a populației, “se fac pregătiri și în orb în ce privește capacitatea industrială”, adică fără a avea studii finale în ce privește testările.
În această situație, o mare responsabilitate va reveni autorităților medicale de validare.
“Orice vaccin COVID-19 care aspiră să obțină aprobarea de reglementare de la FDA (Food and Drug Administration) va trebui să prevină sau să scadă severitatea bolii la cel puțin 50 la sută dintre oamenii cărora li s-a administrat serul”, a anunțat marți, 2 iulie, agenția americană, fixând criteriile de aprobare a viitoarelor vaccinuri.
Vaccinul de la Oxford este unul care folosește un vector viral pentru a provoca un răspuns imunologic din partea organismului. A fost dezvoltat atât de rapid pentru că oamenii de știință de la Oxford Group folosesc infrastructura pe care au creat-o cu ocazia realizării unui vaccin anti-Ebola, aprobat de Uniunea Europeană.
Peste 8.000 de britanici au fost vaccinați în ultima săptămână ca parte a fazei a treia de testare.
Testări în masă au început, de asemenea, în Africa de Sud și Brazilia, conform anunțului făcut de AstraZeneca.
“Pentru că e un vaccin bazat pe un virus modificat, testarea în faza a treia va fi mai îndelungată pentru că trebuie făcute studii aprofundate în ce privește eficiența”, a declarat medicul Gindrovel Dumitra pentru SpotMedia.ro.
Vaccinul CanSino, de tip vector viral
CanSino este o companie chineză, care a anunțat de curând că vaccinul dezvoltat de ea intră în faza a treia de testare, cea pe grupuri foarte mari de oameni, zeci de mii, în urma rezultatelor bune obținute în primele două faze de testare. Este un vaccin bazat pe vector viral, la fel ca acela dezvoltat de Oxford Grup.
Această testare în masă se va face pe militarii chinezi care vor fi folosiți pe post de cobai umani. E o abordare neobișnuită și riscantă, anunță unii specialiști.
Vaccinul CanSino este dezvoltat în parteneriat cu Academia Militară de Științe Medicale și Biotehnologie din China, iar cercetările și testările au fost secrete.
CanSino a semnat și un document de colaborare cu Consiliul Național Canadian pentru Cercetare, cu scopul ca o parte din faza a treia de testare să se desfășoare în această țară.
Obiectivul CanSino este acela de a beneficia de facilitățile de producție a vaccinului pe care le are Canada, vizând intrarea rapidă pe piața americană.
Vaccinul Moderna, tip genetic
Deși e văzut de mai mulți experți ca o abordare revoluționară, prima de acest tip în ce privește vaccinurile, compania Moderna a anunțat că amână cu o lună intrarea în faza a treia de testare, cea pe zeci de mii de subiecți umani.
Declarația a produs o mare dezamăgire, iar acțiunile companiei s-au prăbușit.
Vaccinul de tip genetic este foarte sigur pentru că e o copie neutralizată a virusului, realizată în laborator.
“Dacă un astfel de vaccin va fi aprobat, el va deveni un instrument extrem de util pentru că poate fi modificat rapid în funcție de posibilele noi tulpini”, a declarat medicul Dumitra, coordonatorul vaccinologilor.
Un investigator medical a declarat pentru STAT, un site specializat în investigații medicale, că "din câte am înțeles, au vrut să administreze primele vaccinuri în iulie, spunând că s-au angajat să facă asta. După câte am observat, sunt foarte aproape să-și atingă obiectivul”.
Moderna dorea să administreze 30.000 de doze de vaccin, începând cu data de 1 iulie, dar din cauza modificării unor protocoale, compania a fost nevoită să amâne declanșarea fazei a treia de testare a virusului, programată inițial pentru 9 iulie. Totuși, un comunicat oficial al companiei anunță că vor începe testarea în masă a vaccinului în această lună, cel mai probabil, spre sfârșitul ei.
Datorită faptului că e un model de virus creat în laborator pe o structură genetică, deci incidența unor reacții adverse este foarte scăzută, experții spun că faza a treia de testare va fi mult mai scurtă și se va desfășura mult mai rapid la acest vaccin în comparație cu cel dezvoltat de Oxford Grup.
Modificarea protocoalelor de desfășurare a testelor în faza trei ar putea fi și o încercare a companiei de a scurta semnificativ acest proces, au anunțat surse medicale care analizează fenomenul.
Care sunt fazele prin care trebuie să treacă un vaccin până la aprobare?
În acest moment sunt peste 125 de soluții propuse, aflate în diverse stadii de testare.
STUDII PRECLINICE: Oamenii de știință injectează vaccinul animalelor pentru a vedea dacă există o reacție imunologică.
FAZA 1 - TESTAREA SIGURANȚEI ȘI A DOZAJULUI: Vaccinul se administrează unui număr mic de oameni (între 35 și 50) pentru a fi testată siguranța acestuia și pentru a se obține dozajul optim. În această fază se confirmă și apariția imunizării organismului.
FAZA 2 - MĂRIREA GRUPULUI PENTRU TESTAREA SIGURANȚEI: Vaccinul se administrează de la câteva sute la mii de persoane împărțite în grupuri de vârstă pentru a vedea dacă vaccinul acționează diferit în cadrul lor. Studiile monitorizează în continuare siguranța vaccinului și capacitatea serului de a stimula sistemul imunitar.
FAZA 3 - TESTAREA EFICIENȚEI PE SCARĂ LARGĂ: Vaccinul se administrează la zeci de mii de oameni, calculându-se rata de infectare prin comparația cu grupul de control în care un număr important de voluntari au primit tratament placebo (neutru din punct de vedere medical). Studiile determină eficiența vaccinului.
APROBARE: Autoritățile de reglementare din fiecare țară examinează rezultatele studiilor și decid dacă aprobă sau nu vaccinul. În timpul unei pandemii, un vaccin poate primi și o autorizație de utilizare de urgență înainte de a obține o aprobare oficială. Este varianta pe care se va merge acum.
PROGRAM ACCELERAT: Guvernul american a selectat cinci proiecte de vaccin care primesc o finanțare suplimentară de miliarde de dolari în timpul dezvoltării lor printr-un program federal, supervizat de armată.
FAZE DE TESTARE COMASATE: Un alt mod de a accelera dezvoltarea vaccinului este comasarea fazelor. Unele vaccinuri sunt acum în prima fază de testare pe oameni. Strategia e să se folosească sute de oameni începând cu faza 1 nu zeci, iar dacă totul merge bine, se trece direct în faza a treia de testare (pe mii de oameni), câștigându-se timp prețios de ordinul lunilor.
Sunt patru tipuri principale de vaccinuri dezvoltate de cercetători, în funcție de strategia aleasă pentru anihilarea virusului.
1. Vaccinuri genetice
Cele care folosesc una sau mai multe gene ale coronavirusului pentru a genera un răspuns imun.
2. Vaccinuri ce folosesc un vector viral
Cele care folosesc un virus purtător mai slab, îmbogățit cu genele coronavirusului, urmărindu-se provocarea unui răspuns imun.
3. Vaccinuri pe bază de proteine extrase din virus
Cele care utilizează o proteină a coronavirusului sau fragmente de proteină pentru a provoca reacția imunologică a organismului.
4. Vaccinuri pe bază de virus modificat (slăbit)
Cele care utilizează o versiune mai slabă sau inactivată a coronavirusului pentru a declanșa imunizarea organismului.