Dosarul în care fostul ministrul PNL, Relu Fenechiu, era acuzat ca ar fi luat șpagă 4,3 milioane de euro ca să intervină pentru acordarea unui contract privind dotarea laboratoarelor informatice din școli a fost clasat de DNA după 10 ani de anchetă.
Clasarea a fost dată pe 23 ianuarie 2024 și este semnată de procurorul George Adrian Matei, potrivit unui document consultat de G4media.ro.
Potrivit ordonanței de clasare, Relu Fenechiu a fost acuzat că ar fi intervenit la finul lui, fostul ministru liberal al Educației, Cristian Adomniței, pentru atribuirea contractului către compania Siveco SA România.
În decembrie 2014, DNA Ploiești a început urmărirea penală in rem pentru trafic de influență și spălare de bani într-un al treilea dosar penal al ex-ministrului Relu Fenechiu.
Ulterior, în octombrie 2016, DNA Ploiești a început urmărirea penală in personam față de Fenechiu, potrivit unui comunicat al DNA din acea perioadă.
Potrivit acuzațiilor inițiale ale DNA, o parte a banilor – 2.500.000 de euro – ar fi fost dată către Relu Fenechiu printr-un intermediar, omul de afaceri ieșean Gabriel Iulius Mardarasevici.
Restul banilor ar fi fost fost acordați sub forma unor contracte fictive de prestări servicii dintre Siveco și două firme controlate de Fenechiu, potrivit acuzațiilor DNA. Una dintre firme era a fostei secretare a fostului ministru, liberala Alina Huilă, și cea de-a doua a fratelui său, Lucian Fenechiu.
În 2017, după izbucnirea scandalului de la DNA Ploiești privind presupuse abuzuri în instrumentarea dosarelor, cazul a fost preluat de DNA Central (București).
De ce a fost clasat dosarul
Procurorul de caz a argumentat că în ceea ce privește sumele de 2,5 milioane de euro care ar fi fost primite cash de Relu Fenechiu, martorul – presupus cărăuș al banilor – a văzut doar niște plicuri și o genată diplomat și ar fi auzit că în interior erau bani, dar nu i-ar fi văzut efectiv.
Așadar, procurorul a ajuns la concluzia că acuzațiile se bazeză doar pe declarația martorului Gabriel Mardarasevici.
Referitor la mita presupus mascată prin intermediul unor contracte fictive cu firme controlate, procurorul notează că Fenechiu a admis existența acestor contracte, negând însă că e vorba de mită, ci de simple afaceri între firme.