Documentele prezentate de anchetatori în faţa Curţii de Apel Bucureşti, care a decis definitiv prelungirea mandatelor de arestare preventivă emise pe numele fraţilor Andrew şi Tristan Tate și a celor două complice ale acestora, dezvăluie noi detalii din modul de operare al britanicilor.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au considerat, cu privire la acuzaţia de viol adusă lui Andrew Tate, că „se impune administrarea de probe suplimentare, care să coroboreze declaraţiile persoanei vătămate şi să lămurească situaţia de fapt”.
Din încheierea de şedinţă a Tribunalului Bucureşti din 23 ianuarie reiese că fapta de viol de care este acuzat Andrew Tate s-ar fi produs în luna martie a anului trecut și persoana vătămată a fost constrânsă „prin exercitarea de presiuni psihologice şi verbale, augmentate de întregul context factual în care se regăsea, să întreţină relaţii sexuale normale şi orale cu acesta” și cu cele două complice. Însă magistrații consideră că este nevoie de dovezi suplimentare.
„În ceea ce priveşte infracţiunile de viol reţinute în sarcina inculpatului T. A. E., în acord cu judecătorul de la instanţa de fond şi completul colegial de drepturi şi libertăţi consideră că se impune administrarea de probe suplimentare, care să coroboreze declaraţiile persoanei vătămate şi să lămurească situaţia de fapt”, se arată în încheierea de şedinţă a Curţii de Apel Bucureşti prin care magistraţii au prelungit mandatele de arestare preventivă pentru Andrew Tate, fratele acestuia şi complicele celor doi.
Conversațiile de pe WhatsApp, probe valide
În schimb, CAB consideră că procurorii DIICOT au adus suficiente probe cu privire la infracţiuni de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat, acuzații contestate de apărătorii celor doi frați.
Astfel, avocaţii celor doi fraţi au invocat „încălcarea principiului loialităţii administrării probatoriului în cursul urmăririi penale”, susţinând în acest sens, că „deşi începerea urmăririi penale in rem a avut loc la data de 11.04.2022, organele de urmărire penală au amânat nejustificat dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de cei doi inculpaţi, perioadă în care s-a procedat la administrare de probe, fără acordarea posibilităţii de participare la ancheta penală, încălcându-li-se, astfel, dreptul la apărare”.
„Contrar apărării, completul colegial de drepturi şi libertăţi constată că, procurorul de caz a procedat conform dispoziţiilor art. 305 alin. 3 C.pr.pen. care stabilesc că atunci când există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există niciunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1, organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de acesta, care dobândeşte calitatea de suspect.
Or, câtă vreme, în perioada anterioară dobândirii calităţii de suspecţi, organul de urmărire penală a acţionat în vederea administrării probelor necesare pentru a se contura sau nu suspiciunea rezonabilă privind participaţia/vinovăţia acestora, nu se poate reţine nicio încălcare a dreptului la apărare, astfel cum au susţinut cei doi contestatari”, notează Curtea de Apel Bucureşti.
Magistraţii constată, de asemenea, că procesele verbale de redare a conversaţiilor prin intermediul aplicaţiei WhatsApp depuse la dosar drept probe şi contestate de inculpaţi „constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.
Amăgite, folosite și amendate dacă nu făceau destui bani
Victimele grupului infracțional condus de cei doi britanici au povestit lucrurile care erau obligate să le facă.
Una dintre fete a declarat că cele două complice ale acestora o obligau să lucreze pentru a obţine cel puţin 10.000 de euro pe lună de pe urma transmisiunilor pe reţeaua de socializare TikTok.
Femeia a explicat că s-a temut să renunţe pentru că risca să fie compromisă în mediul online. Dacă nu postau pe Only Fans, fetele erau „amendate”, astfel încât uneia dintre ele ajunsese să i se impute o datorie de 4.000 de euro.
Fetele erau obligate să stea şi 12 ore live pe TikTok, cu pauză de cinci minute, să adune peste 1.000 de urmăritori, dar şi să producă materiale foto şi video pentru platforma Only Fans.
„Folosind acelaşi mod de inducere în eroare, prin care le insufla victimelor iluzia că sunt iubitele lui şi le va asigura un trai mai bun, inculpatul T. A. le-a determinat să desfăşoare pentru acesta activităţi de videochat şi să posteze pe TikTok, sub coordonarea/supravegherea inculpatelor care le forţau să muncească din ce în ce mai mult, să posteze din ce în ce mai multe video pe TikTok şi să respecte indicaţiile lor referitoare la poze şi video pentru Only Fans.
Mai mult, din declaraţia persoanei vătămate se poate reţine şi o formă de constrângere psihică prin pretinderea unor datorii, aşa-zisele amenzi ce le erau aplicate de inculpaţii Tate T. şi Tate A. dacă fetele nu postau pe OnlyFans, astfel că numita le datora acestora, la acel moment, suma de 4.000 euro”, arată documentele CAB.
Magistrații rețin și că victimele au dat declarații în faţa organelor de urmărire penală și la notar în care au negat orice formă de exploatare din partea celor patru inculpaţi, dar „completul colegial de drepturi şi libertăţi apreciază că aceste declaraţii nu reflectă realitatea, cunoscut fiind că, în cazul metodei de recrutare lover boy sau prin îndrăgostire, victimele traficului de persoane nu recunosc întotdeauna faptul că au fost aservite şi exploatate şi nu cooperează cu organele judiciare, acreditând ideea că acestea activităţi le-au practicat în mod benevol.
Expertiza psihologică: Victimele sunt încă sub controlul fraților Tate
Mai mult, instanţa de judecată constată că „o parte din victime se află încă sub autoritatea şi controlul inculpaţilor”, după ce a analizat expertizele psihologice depuse la dosar în cazul a două dintre fetele care ar fi fost exploatate de fraţii Andrew şi Tristan Tate şi de cele două complice ale acestora.
Acesta pare să fie unul dintre principalele motive pentru care magistrații nu au permis eliberarea inculpaților.
„În acord cu judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond, completul colegial de drepturi şi libertăţi apreciază că la acest moment incipient al cercetărilor nu se impune prezenţa inculpaţilor în stare de libertate, o asemenea soluţie putând chiar avea efecte adverse asupra activităţii de urmărire penală, urmând a fi audiate persoane care ar putea avea cunoştinţă de activităţile infracţionale, cu atât mai mult cu cât o parte din victime se află încă sub autoritatea şi controlul inculpaţilor şi în relaţii strânse cu inculpatele”, mai notează Curtea de Apel Bucureşti.
Andrew Tate a invocat boli pe care nu poate să le demonstreze
Magistrații au explicat și că nu pot lua în calcul cererea lui Andrew Tate de a fi eliberat pentru că are afecţiuni care nu pot fi tratate sub pază. În 8 ianuarie, la scurt timp de la arestarea sa preventivă, Andrew Tate a cerut să fie dus la spital, susţinând că este bolnav. Dar la dosar nu au fost depuse documente care să ateste afecțiuni de natura celor invocate.
„Referitor la situaţia medicală invocată de inculpatul A. T., completul colegial de drepturi şi libertăţi constată că nu există, la acest moment, dovezi din care să rezulte că inculpatul nu ar beneficia de un tratament medical adecvat în regim privativ de liberate sau că un astfel de tratament nu ar putea fi asigurat, în reţeaua sanitară publică, sub pază permanentă”, se arată în încheierea Curţii de Apel Bucureşti.