Curtea Europeană de Justiție s-a pronunţat în cazul proceselor penale care s-au închis în România ca urmare a deciziilor CCR privind prescripția. Instanţa de la Luxemburg arată că încetarea proceselor din acest motiv e contrară dreptului european, iar instanțele din România nu mai trebuie să aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția.
Amintim că în România s-au închis vreo 5.000 de dosare (inclusiv cu politicieni inculpaţi) după două decizii ale Curții Constituționale din 2018 și 2022. Este vorba despre un articol din Codul Penal, care le permitea procurorilor să obțină întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale şi care a fost declarat neconstituţional. Aşa că cei care au comis fapte penale au ajuns mai repede la termenul la care puteau invoca prescrierea faptelor şi au scăpat astfel de răspundere.
Acum Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunţat o decizie, după ce a fost interpelată de Curtea de Apel Brașov, relatează luni Press Hub.
Ce a decis CJUE
Hotărârea CJUE arată că „rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței naționale (…) lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică națională, chiar și ulterioară, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aștepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naționale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional”.
În consecință, "revine, în principiu, instanțelor naționale sarcina (…) de a lăsa neaplicate dispozițiile interne care, în cadrul unei proceduri care privește fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, împiedică aplicarea unor sancțiuni efective și disuasive pentru a combate astfel de infracțiuni”, adaugă hotărârea citată.
"Dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective.
Ca atare, Curtea arată că aceste state trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute de dreptul național permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de astfel de fraude.
Or, soluțiile jurisprudențiale adoptate în România, din care rezultă că, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii.
Acest risc este accentuat de o eventuală aplicare retroactivă a acestei lipse de cauze de întrerupere unei perioade anterioare, în temeiul principiului legii penale mai favorabile (lex mitior)", mai scrie CJUE în hotărârea citată de Biziday.
Aşa că instanţa UE recomandă României să reglementeze întreruperea cursului prescripției.
În plus, "instanţele naţionale nu sunt autorizate să aplice un standard naţional de protecţie privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare.
În această privinţă, Curtea subliniază că, ţinând seama de necesara punere în balanţă a acestui standard, pe de o parte, şi a cerinţelor dreptului Uniunii, pe de altă parte, instanţele naţionale nu pot repune în discuţie întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale aferentă unor acte de procedură intervenite anterior invalidării dispoziţiilor naţionale pertinente.
O asemenea repunere în discuţie ar avea astfel drept consecinţă agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripţiei timp de aproape patru ani în România", adaugă CJUE citată de HotNews.
Ce înseamnă asta
Decizia CJUE are consecinţe diferite, în funcţie de stadiul procesului, arată magistraţii consultaţi de G4Media.
- Dacă nu s-a dat un verdict, instanțele nu ar trebui să mai dispună încetarea procesului penal ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția;
- Dacă s-a decis deja încetarea procesului penal în primă instanță, instanțele nu ar trebui să mai țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția în faza de apel;
- Dacă există decizie definitivă de încetare a procesului penal, dar mai e timp pentru o cale extraordinară de atac așa cum este recursul în casație, procurorii ar trebui să declare recurs în casație.