Furnizorii de servicii de Internet și telefonie nu trebuie să păstreze datele de trafic și localizare ale cetățenilor, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Decizia survine după ce furnizorii de servicii de Internet și telefonie SpaceNet și Telekom Deutschland au contestat legislația germană privind telecomunicațiile, care îi obligă să stocheze date de trafic și localizare ale clienților timp de patru până la zece săptămâni, anunță Asociația pentru Tehnologie și Internet, potrivit economedia.ro.
Curtea a subliniat că dreptul Uniunii Europene se opune păstrării generalizate și nediferențiate a datelor de trafic și localizare, însă prevede două excepții:
– în scopul protecției naționale, în situații în care statul membru în cauză se confruntă cu o amenințare gravă la adresa securității naționale, într-un caz justificat expres, datele de trafic, locație, identitate civilă a utilizatorilor sau adresele IP pot fi păstrate în mod generalizat și nediferențiat pentru o perioadă limitată la strictul necesar, dar care poate fi reînnoită;
– în scopul combaterii criminalității grave și al prevenirii amenințărilor grave la adresa siguranței public, doar datele unor categorii specific identificate de persoane pot fi păstrate, pentru o perioadă limitată la strictul necesar, dar care poate fi reînnoită.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a arătat că, indiferent de cum sunt colectate și accesate aceste date, păstrarea lor poate să expună informații private și sensibile. Astfel, cineva care are acces la ele poate deduce obiceiuri de viață, unde locuiește un utilizator temporar sau permanent, unde se deplasează, ce activități are sau ce rețele de socializare folosește.
Decizia instanței europene permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii.
Curtea nu soluționează litigiul național, fiind de competența instanței naționale să soluționeze cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate într-o chestiune similară.