DNA l-a trimis în judecată pe celebrul medic Virgil Musta de la Timişoara, unul dintre cei mai cunoscuți epidemiologi în timpul pandemiei.
Musta e acuzat că ar fi determinat asistentele de la Spitalul Victor Babeș să vândă teste Covid și să preleveze probe medicale pentru o firmă la care este acționar.
Dr. Virgil Musta este acuzat de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
În acelaşi dosar au mai fost trimise în judecată:
- Diana Luminiţa Manolescu, director medical la Spitalul Victor Babeş din Timişoara, pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul;
- Maria Diana Albu, asistent medical coordonator al Ambulatoriului de boli infecțioase în același spital, pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul;
- Dana Mihaela Paica, medic la firma la care asociat era Virgil Musta, pentru instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
Procurorii arată că, în perioada 21 iulie – 9 noiembrie 2020, medicul Virgil Musta ar fi determinat cu intenție trei asistente medicale ale spitalului Victor Babeș din Timișoara să “presteze servicii medicale în beneficiul societății la care el era asociat, în timp ce acestea se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu la unitatea publică”.
"Folosindu-se de influența pe care o avea în calitatea sa de medic șef de secție, inculpatul le-ar fi determinat pe cele trei asistente, în mod direct sau prin intermediul inculpatei Paica Dana Mihaela, să preleveze probe biologice în vederea depistării infecției cu virusul SARS CoV-2, să încaseze contravaloarea testelor RT-PCR și să elibereze bonuri fiscale în beneficiul societății comerciale private la care acesta era asociat (utilizând o casă de marcat mobilă)", relatează DNA.
Deși zilnic, în intervalul orar 07:00-10:00, prestau servicii medicale pentru firma lui Musta, cele trei asistente ar fi încasat integral drepturile salariale plătite de spital.
Doctoriţele Diana Manolescu și Diana Albu și-au încălcat atribuțiile de serviciu, pentru că nu au făcut niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare sau, după caz, sesizarea Comisiei de cercetare disciplinară în vederea sancționării celor trei asistente medicale.
Mai mult, Diana Albu ar fi întocmit, iar Diana Manolescu ar fi aprobat foile colective de prezență în conținutul cărora au fost evidențiate formal orele lucrate de cele trei asistente.
Prejudiciul cauzat Spitalului Victor Babeș depășește 12.178 de lei, iar firma la care este asociat Virgil Musta ar fi obținut în mod ilegal 172.508 de lei.
Dar spitalul a comunicat DNA că nu se constituie parte civilă în dosar.
Procurorii au pus sechestru pe suma de 12.000 de lei aparținând lui Virgil Musta, aflată într-un cont bancar.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalul Timiș.
Din 300 de lei pe fiecare test Covid, clinica lui Musta ia 83%
Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara a explicat pentru Libertatea cât anume îi revine din testele Covid recoltate la clinica privată Profilaxis SRL și prelucrate la spitalul public: statul a încasat 300.000 de lei pentru 6.000 de teste, adică 50 de lei pe test.
Restul de 250 de lei din preţul testului merg la clinica privată, care recoltează, transportă probele, cumpără reactivii și, susține spitalul, a pus la dispoziție și ”un echipament”, dar fără să-l numească.
Conform spitalului, contractul dintre Boli Infecțioase şi clinica Profilaxis SRL a fost încheiat “pentru creşterea capacităţii de testare a infecţiei SARS CoV-2 la cerere”.
Metoda Dragnea
Cazul seamănă cu dosarul în care a fost condamnat definitiv Liviu Dragnea.
În calitate de preşedinte al CJ Teleorman (2000-2012), respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, Dragnea a determinat şefii Direcţiei de Protecţie a Copilului Teleorman să le angajeze fictiv şi să le menţină în funcţii pe Adriana Botorogeanu şi Anisa-Niculina Stoica.
Cele două secretare lucrau pentru PSD, deşi erau angajatele Direcţiei.
Nu au dat nicio zi pe la birou, deşi aveau contract de muncă la Protecţia Copilului, iar statul a fost prejudiciat cu 108.612 lei (salariile încasate pentru munca neprestată).