Directorul Centrului pentru Ordine şi Guvernare în Europa de Est, Rusia şi Asia Centrală, din cadrul Consiliului German pentru Relații Internaționale (DGAP), dr. Stefan Meister, argumentează că războiul împotriva Ucrainei va decide viitoarea ordine de securitate în regiunea Mării Negre.
În ce privește rolul cheie jucat de București în zona pontică în această perioadă a conflictului din Ucraina, expertul german amintește că România este o țară cu resurse limitate și că ar avea nevoie de sprijinul aliaților pentru a continua să rămână pe termen lung un pilon de bază al NATO la Marea Neagră.
DW : Rusia domină de multă vreme Marea Neagră, dar în ultima vreme și Ucraina și-a demonstrat unele capabilități. Cum vedeți viitorul acestei mări?
Dr. Stefan Meister: Nu doar Rusia, ci și Turcia joacă un rol cheie la Marea Neagră și ambele vor rămâne actori importanți. Nu ar trebui să le subestimăm capacitățile.
Sigur că putem discuta despre Ucraina, care poate fi actorul în ascensiune al regiunii datorită militarizării sale și rolului pe care îl joacă în acest conflict. Cred, de asemenea, că războiul împotriva Ucrainei va decide viitoarea ordine de securitate în regiunea Mării Negre.
Și cred că depinde într-adevăr cum se termină acest război sau de cum continuă și ce fel de capabilități vor avea Rusia și Ucraina după aceea. Deocamdată nu știm ce urmează.
Ucraina este pe moment un actor foarte slab în regiunea Mării Negre: poate distruge navele rusești, dar nu mai are flotă. Deci va trebui să construiască o nouă flotă, trebuie să se integreze în NATO și apoi poate deveni un actor cheie în regiunea Mării Negre.
Între timp, aș spune că Rusia domină în continuare în multe privințe regiunea. Și de asemenea Turcia. Pentru NATO, Marea Neagră nu este încă prioritatea care ar trebui să fie.
Există informații că europenii și americanii ar fi început discuții secrete cu reprezentanții guvernului ucrainean despre când ar putea debuta negocierile de pace cu Rusia. Credeți că e un moment bun pentru astfel de tatonări?
Nu știu când este un moment bun. Cred că în momentul de față nu există prea mult elan pentru încetarea focului sau pentru orice fel de acord.
Cred că războiul nu se află într-un moment în care Ucraina are o poziție bună de negociere. Situația nu e grozavă în ce privește contraofensiva pe care am avut-o anul acesta și care acum se încheie. Am văzut limitele succeselor și limitele capabilităților, iar generalul Valeri Zalujnîi, comandantul-şef al armatei ucrainene, tocmai a declarat într-un interviu că vede armata cum este prinsă într-un război poziţional static de uzură, că cele două armate sunt blocate și că frontul de luptă ar putea aminti în curând de tranşeele din Primul Război Mondial.
Cred că trebuie să ne gândim la negocieri. În acest moment, însă, acest subiect este tabu și nu există nicio discuție deschisă pe această temă.
Vedem doar narațiunea despre câștigarea războiului și, într-adevăr, trebuie să facem tot ce putem pentru ca Ucraina să câștige.
Dar dacă Occidentul nu este dispus să aprovizioneze Ucraina cu arme și tehnologie sau o face doar limitat, consecințele încep să apară. Situația de acum este rezultatul sprijinului limitat față de Ucraina, care în cele din urmă va duce la acest punct în care Europa și SUA vor avea interesul să găsească o soluție. Aceasta e expresia realității, bună sau rea. Nu cred că e bine pentru Ucraina, fiindcă ar putea urma compromisuri dureroase.
- Undă verde din SUA pentru 54 de tancuri Abrams pe care vrea să le cumpere România, cu 2,5 miliarde de dolari
Ce fel de pace credeți că va urma?
Sincer să fiu, sunt sceptic cu privire la orice fel de acord în acest moment. Cred că Rusia are interesul să prelungească războiul. Moscova a făcut schimbări structurale în economia țării, în propagandă, în politica sa pentru a pregăti un război de lungă durată. Cred că acest conflict a devenit parte și din legitimarea regimului Putin.
Deci nu cred că Rusia este dispusă să intre în vreun fel de acord de pace. Un eventual acord de încetare a focului ar putea fi în favoarea Rusiei, care își va reînnoi capacitățile și apoi va ataca Ucraina.
Așa că, atâta timp cât Rusia poate să lupte, nu va renunța. Deci cred că un acord de pace nu poate funcționa fără garanții de securitate pentru Ucraina, indiferent dacă acestea vin dintr-o posibilă apartenența la NATO sau dintr-un altfel de aranjament.
Garanțiile de securitate sau pacea pentru Ucraina și orice altceva de acest gen nu cred că sunt discuții serioase. De aceea, nu cred că această pace va veni curând.
Poate că nici nu e cazul să discutăm despre pace, dar trebuie să ne gândim la ea. Negocierile trebuie să aibă loc doar dintr-o poziție de forță a Ucrainei și doar cu garanții de securitate din partea NATO sau din Occident
Poate că Occidentul ar putea ajuta mai mult Ucraina cu arme și tehnologie, dar pierderile umane suferite de armata ucraineană cum ar putea fi înlocuite?
Ucraina încearcă să se descurce, a schimbat recent și legea privind mobilizarea, vor fi recrutate și femeile și alte persoane.
Sigur că Rusia are un avantaj aici. Are o economie mai mare și are mult mai multe resurse umane. Iar conducerii armatei ruse și elitelor politice de la Moscova nu le pasă deloc de pierderile umane.
Lucrurile stau diferit în Ucraina și cred că într-adevăr aici e o problemă. Nu putem ignora faptul că prelungirea războiului înseamnă o criză demografică foarte mare pentru Ucraina. Într-adevăr, armele nu sunt singurul factor.
Este vorba și de pierderile umane și de resursele umane în general. Cred că aceste lucruri nu sunt suficient discutate și nu sunt luate în considerare destul nici în SUA și în general nici în strategia occidentală.
Da, în cele din urmă, aprovizionarea Ucrainei doar pentru a prelungi războiul și a nu provoca un atac nuclear din partea Rusiei este o abordare destul de cinică, o abordare greșită. Acest lucru avantajează Rusia, fiindcă are mai mulți oameni și o economie mai mare.
Credeți că războiul dintre Rusia și Ucraina a fost inevitabil? Ar putea fi istoria inevitabilă din acest punct de vedere?
Pentru Rusia a fost inevitabil. Cred că Rusia a avut la un moment dat impresia că Occidentul este slab. I se părea important să țină Ucraina sub control și pentru Moscova era foarte important să nu-și piardă imperiul.
Așa că, dintr-o perspectivă rusă, cred că a fost inevitabil, dar a fost și rezultatul felului în care a acționat Vestul, gândiți-vă la războiul ruso-georgian, la anexarea Crimeii și la faptul că nu a existat o reacție suficient de puternică dinspre Occident. Ar fi putut exista mesaje diferite care ar fi putut împiedica războiul
România a devenit un hub militar pentru NATO după invazia rusă în Ucraina. Care credeți că va fi rolul României în viitoarea arhitectură a Mării Negre?
România este întotdeauna descrisă ca o țară cheie și ca unul dintre cei mai apropiați aliați și unul dintre cei mai importanți parteneri NATO din regiunea Mării Negre.
Deci cred că există un fel de angajament puternic din partea României față de NATO și cred că este foarte important. De asemenea, având în vedere că, de exemplu, Turcia, marele, membru NATO, este un stat cu probleme pentru Alianța Nord Atlantică, România devine cu atât mai importantă pentru regiune.
Este și o chestiune de investiții și de strategie din partea SUA și NATO, pentru că România are resurse limitate. Deci are nevoie de sprijinul altora pentru a juca un rol mai important și are nevoie de mai multă implicare și din partea NATO și de aplicarea unei strategii clare pentru regiune.
Doar astfel România va juca un rol cheie la Marea Neagră ca bază militară, dar și ca un fel de partener stabil al altor actori din regiune. Deci poate fi într-adevăr o țară de bază, da, într-o nouă strategie NATO cu privire la securitate, dacă Alianța este cu adevărat dispusă să joace un rol mai important în regiunea Mării Negre.
Credeți că ar fi posibil ca viitoarea administrație de la Washington să retragă trupele americane dislocate în România?
Am învățat că aproape orice este posibil, deci nu aș exclude cu totul. Cred că politica SUA este atât de polarizată încât sunt posibile lucruri pe care nu le-am fi putut imagina în trecut.
Cred că, din punct de vedere rațional, nu are sens. Marea Neagră este un loc strategic, o regiune cheie în care se negociază noua ordine europeană de securitate. Deci cred că are nevoie de mult mai multă atenție și mult mai multe resurse. Și cred că acest lucru este clar și pentru comandanții americani.
Avem o nouă strategie SUA la Marea Neagră, de fapt, avem chiar mai multe strategii americane pe Marea Neagră. Din punct de vedere rațional, din punct de vedere militar, aș spune că nu e posibilă retragerea militarilor americani din România, dar în cazul deteriorării democrației în SUA, nu putem exclude acest scenariu.
Într-o astfel de ipoteză care ar fi riscurile?
Depinde de cum se desfășoară războiul în Ucraina și cât de puternică va fi Rusia, pentru că Rusia va testa, atâta timp cât va fi capabilă, capacitatea de reacție a NATO. Așa că retragerea militarilor americani ar sugera o Alianță Nord Atlantică slabă și Rusia ar putea folosi terenul lăsat liber pentru testare.
Rusia va dori să arate cât de slabă este NATO, cât de indecisă este NATO. Da, dacă acesta este cazul.
Deci cred că există o mulțime de semne de întrebare. Dacă Rusia rămâne puternică va căuta punctele slabe ale NATO și le va testa. Dacă ar există o retragere din România, s-ar ridica o mulțime de semne de întrebare aici.
Nu spun că se va întâmpla acest scenariu, dar cred că ar trebui să înțelegem logica Rusiei. Dacă există un punct slab, îl vor testa dacă au capacități și acesta ar putea deveni atunci un punct vulnerabil. Totuși, nu cred că va fi cazul, pentru că nici ceilalți membri NATO nu vor avea niciun interes să slăbească România, fiindcă e o țară cheie pentru NATO în regiunea Mării Negre.