Preşedinţia SUA a confirmat, vineri seară, decizia de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei, justificând-o prin necesitatea de a oferi forţelor militare ucrainene capabilităţi eficiente de respingere a invaziei militare ruse. Președintele Joe Biden a spus că a fost o decizie dificilă, iar Rusia a reacționat dur la anunțul SUA.
„Am văzut relatările de presă despre furnizarea de muniţie cu fragmentare Ucrainei, voi lăsa Pentagonul să facă un anunţ formal referitor la noul pachet de asistenţă din stocurile proprii şi să intre în detalii despre acest pachet de asistenţă, privind specificul şi tipurile de muniţie.
Dar voi folosi această oportunitate astăzi pentru a evidenţia anumite lucruri. În primul rând, deciziile noastre privind asistenţa de securitate se bazează pe necesităţile Ucrainei pe teren. Iar Ucraina are nevoie de artilerie pentru a susţine operaţiunile ofensive şi defensive. Artileria este elementul central în acest conflict.
Ucraina foloseşte mii de obuze zilnic pentru a se apăra de eforturile Rusiei de a avansa şi pentru eforturile proprii de a recăpăta controlul asupra teritoriului suveran. Noi am furnizat Ucrainei un volum istoric de obuze de artilerie. Şi suplimentăm producţia internă, iar acest proces va continua să necesite timp şi va fi esenţial pentru a oferi Ucrainei provizii în timp ce noi suplimentăm producţia. Noi nu vom lăsa Ucraina fără apărare în niciun moment al acestui conflict", a declarat Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională al preşedintelui Joseph Biden, citat de Mediafax.
"Rusia a folosit muniţie cu fragmentare de la începutul acestui război, pentru a ataca Ucraina. (...) În acest context, Ucraina a cerut muniţie cu fragmentare pentru a-şi apăra teritoriul suveran. Muniţia cu fragmentare pe care noi o vom furniza are o rată a eşecului cu mult sub cea utilizată de Rusia", a argumentat Jake Sullivan.
Ulterior, într-un interviu acordat CNN, președintele SUA, Joe Biden, a afirmat că a luat o "decizie foarte dificilă" livrând muniţie cu fragmentaţie Ucrainei, justificând acest lucru prin faptul că Ucraina "rămâne fără muniţie", relatează AFP, citată de Agerpres.
"A fost o decizie foarte dificilă pentru mine", a declarat preşedintele Biden, precizând că a discutat în prealabil cu ţările aliate şi cu Congresul american. "Este un război al muniţiilor. Iar ei (ucrainenii) rămân fără muniţie şi stocurile noastre se epuizează", a mai spus Biden.
"Nu a fost o decizie uşoară", a continuat liderul de la Casa Albă, subliniind că multe ţări interzic utilizarea şi producţia de muniţie cu fragmentaţie în cadrul Convenţiei de la Oslo din 2008. Nici Statele Unite şi nici Ucraina nu sunt semnatare ale acestei convenţii.
Reacția Rusiei
Rusia a reacționat prin ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, spunând că este încă un pas spre un nou război mondial, transmite EFE, citată de Agerpres.
"Washingtonul continuă să ridice miza în conflict (...). Implicarea profundă a Statelor Unite în conflictul din Ucraina, chiar şi fără muniţii cu dispersie, nu a fost niciodată pusă la îndoială", a scris ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, pe contul de Telegram al Ambasadei Rusiei în SUA.
"Cu toate acestea, nivelul actual al provocărilor americane este cu adevărat depăşit şi aduce omenirea mai aproape de un nou război mondial", a susţinut ambasadorul rus.
Antonov a subliniat că SUA "sunt atât de obsedate de ideea de a învinge Rusia, încât nu îşi dau seama de gravitatea acţiunilor lor". În opinia sa, prin ajutorul militar oferit Ucrainei, Casa Albă "nu face decât să provoace mai multe victime şi să prelungească agonia regimului de la Kiev".
"Credem cu fermitate că armele occidentale nu vor sta în calea obiectivelor operaţiunii militare speciale care vizează eradicarea ameninţărilor la adresa securităţii Federaţiei Ruse, inclusiv a nazismului alimentat în Ucraina", a continuat ambasadorul rus.
În opinia sa, muniţiile cu dispersie "sunt un gest de disperare", iar furnizarea de către SUA a acestora către Ucraina "vorbeşte despre neputinţa" partenerilor occidentali ai Kievului în privinţa desfăşurării războiului.
ONU și Crucea Roșie se opun. NATO manifestă înțelegere
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, se opune utilizării de muniţie cu fragmentare. "Secretarul general al ONU susţine Convenţia privind interzicerea muniţiei cu fragmentare", a declarat purtătorul său de cuvânt, Farhan Haq, citat de postul de televiziune CNN.
"Decizia furnizării muniţiei cu fragmentare este un semn al disperării", a afirmat ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Grîzlov.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încercat să justifice decizia SUA de a furniza Ucrainei muniţie cu fragmentare, subliniind că armata ucraineană este nevoită să se apere de invazia rusă, dar a reamintit că Alianţa Nord-Atlantică nu are o poziţie comună privind armamentul de acest tip.
Jens Stoltenberg a părut să manifeste înţelegere pentru decizia Washingtonului de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei. Secretarul general al NATO a argumentat că şi Rusia utilizează muniţie cu fragmentare în Ucraina, astfel că forţele militare ucrainene trebuie să se apere.
"Ne confruntăm cu un război brutal", a afirmat Jens Stoltenberg, citat de site-ul Tagesschau.de.
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a condamnat vehement decizia Statelor Unite ale Americii de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei. Organizaţia umanitară atrage atenţia că în zonele de conflict în care este folosit armament cu submuniţie sunt multe victime civile care ar putea fi evitate.
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că se opune furnizării de bombe cu fragmentare Ucrainei, dar, ulterior, Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, a afirmat că Germania manifestă "înţelegere" pentru decizia Washingtonului. "Suntem siguri că prietenii noştri americani nu au luat uşor decizia de a furniza muniţie cu fragmentare", a afirmat Steffen Hebestreit.