Vizita recentă a președintelui chinez Xi Jinping a scindat Europa. Deși Xi a vorbit despre evitarea unui „nou Război Rece”, diplomația sa a reaprins diviziunile ultimului conflict de acest gen, opunând estul Europei față de vest, este concluzia unei analize Bloomberg News.
Mai exact, dacă de pe urma întâlnirii cu președintele Emmanuel Macron al Franței nu a obținut prea multe, liderul chinez Xi Jinping a avut mai mult succes în Europa de Est, unde a reușit să adauge Serbia pe lista țărilor care sprijină viziunea sa asupra ordinii globale și să se implice în relația tot mai tensionată dintre Ungaria și Uniunea Europeană.
Bloomberg detaliază în continuare aspectele cheie ale călătoriei președintelui chinez în Europa și ne spune la ce să fim atenți în lunile următoare.
Macron a sperat că, apropiindu-se de Xi, l-ar putea convinge pe acesta să-l influențeze pe Vladimir Putin să încheie războiul Rusiei în Ucraina, însă nu a reușit să schimbe prea mult poziția Chinei față de această chestiune.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a alăturat unei întâlniri trilaterale la Paris, a subliniat, de asemenea, "natura existențială" a războiului. Ulterior, Xi a ripostat presiunii din partea Bruxelles-ului și a avertizat împotriva folosirii conflictului ca instrument pentru a critica China.
Dacă Xi sperase să creeze o ruptură între UE și SUA, nu a avut prea mare succes. După o întâlnire cu Xi, von der Leyen a declarat că blocul este pregătit să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a contracara ceea ce ea a numit practicile comerciale injuste ale Chinei, care rămân o preocupare în SUA. Xi a negat categoric astfel de afirmații.
Yuani în Ungaria, ”prietenie fără limite” cu Serbia
Între timp, Xi a anunțat o serie de noi investiții la Budapesta, indicându-l pe premierului Viktor Orban ca model pentru cum ar putea arăta relația Uniunii Europene cu China. De asemenea, a promis să construiască infrastructura care va ajuta la distribuirea produselor din fabricile chineze planificate pentru Ungaria.
Gigantul chinez de vehicule electrice BYD Co a anunțat anterior că va deschide în această țară prima sa fabrică europeană de mașini. Ungaria este, de asemenea, un centru pentru producția de baterii. Printre acordurile urmărite de guvernul de la Budapesta, confruntat cu dificultăți financiare, se numără finanțarea pentru modernizarea rețelei de cale ferată și construirea unei conexiuni între Aeroportul Budapesta și centrul orașului, conform ministrului de externe Peter Szijjarto. Pe agendă se află și aprofundarea cooperării cu Huawei pentru a avansa digitalizarea țării.
În Serbia, președintele Aleksandar Vucic i-a oferit lui Xi o primire grandioasă la Belgrad, mulțimea aclamând și agitând steaguri naționale, ”o victorie de PR pentru el în China”, cum o numește Bloomberg.
Declarația lui Vucic că "cerul este limita" între cele două țări, amintind astfel de ”prietenia fără limite” dintre Moscova și Beijing, poate fi interpretată ca un semn al sprijinului pentru Rusia și agenda sa. Serbia a devenit cu această ocazie prima țară europeană care se alătură eforturilor Chinei de a construi o coaliție care să conteste ordinea mondială condusă de SUA, iar Xi a anunțat că un Acord de Liber Schimb cu Serbia va intra în vigoare la 1 iulie. De asemenea, Serbia va păstra o parte din rezervele sale de valută străină în yuan, proporțional cu datoria în creștere a națiunii față de China.
În Ungaria, Xi l-a lăudat pe Orban pentru politicile sale externe "independente", cerând ca Budapesta să conducă relațiile regiunii cu China. Media de stat chineză a numit Ungaria "cea mai occidentală dintre țările orientale".
Aceasta nu este prima încercare a Chinei de a diviza blocul. Beijingul a înființat un mecanism pentru a consolida legăturile cu 16 țări din Europa Centrală și de Est în 2012, o inițiativă fără prea mult succes însă.
La Belgrad, Xi a promis să "nu uite niciodată" bombardarea ambasadei chineze de către forțele NATO, când rachetele americane au ucis trei jurnaliști chinezi într-un atac din 1999.
Ce urmează
China și Franța au semnat 18 acorduri bilaterale de cooperare în timpul vizitei lui Xi. Există probabil un ”armistițiu” privind coniacul, potrivit Bloomberg. Ministerul Comerțului din China a declanșat la începutul acestui an o anchetă antidumping privind coniacul importat din UE, ca răspuns la deschiderea unei anchete din partea UE asupra subvențiilor pentru vehiculele electrice din China în octombrie anul trecut.
UE poate impune subvenții provizorii pentru vehiculele electrice după nouă luni, astfel că termenul-limită din iulie se apropie. Xi a mai spus că China "apreciază" produsele agricole și cosmetice franceze, dar dacă disputele privind capacitatea excesivă de producție a Chinei evoluează într-un război comercial, aceste domenii ar putea deveni următoarele ținte.
În ceea ce privește Ucraina, vizita lui Putin la Beijing în perioada următoare va arăta cât de mult l-a influențat Macron pe Xi.
C.S.