Regiunea separatistă moldovenească pro-rusă Transnistria a organizat, miercuri, cel de-al şaptelea Congres al aleşilor transnistreni şi a adoptat o serie de decizii care, probabil, urmăresc să ofere Kremlinului justificări pentru o gamă largă de posibile acţiuni de escaladare împotriva Moldovei.
Sunt acţiuni pe care Kremlinul le poate întreprinde atât imediat, cât şi pe termen lung, se arată într-o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington.
Congresul aleşilor transnistreni a adoptat şapte decizii, inclusiv o solicitare adresată Dumei de Stat a Rusiei şi Consiliului Federaţiei (cele două camere ale Parlamentului rus) pentru "apărarea" rusă a Transnistriei ca răspuns la presupuse presiuni tot mai mari din partea Moldovei.
Oficialii transnistreni au folosit în cererea lor termenul de "zaşcita" (защита), un cuvânt care înseamnă atât "apărare", cât şi "protecţie", probabil pentru a crea condiţii pentru ca Kremlinul să interpreteze "apărarea" într-un sens militar, dacă doreşte acest lucru, notează ISW.
În pledoaria lor pentru "apărare" rusă, oficialii transnistreni au invocat obligaţiile "misiunii ruse de menţinere a păcii" din Transnistria şi pe cei aproximativ 220.000 de cetăţeni ruşi despre care susţin că locuiesc în Transnistria.
Oficialii transnistreni urmăresc probabil ca aceste apeluri să servească drept bază pentru orice potenţială intervenţie rusă în Transnistria şi în Republica Moldova pe termen scurt sau lung, deoarece acestea se potrivesc cu justificările ruseşti pentru intervenţiile anterioare, mai ales invaziile sale în Ucraina, atrage atenţia ISW.
Kremlinul a promovat din ce în ce mai mult retorica despre "compatrioţii din străinătate", care includ etnici ruşi şi vorbitori de limbă rusă, pentru a justifica în continuare războiul său din Ucraina şi pentru a stabili probabil condiţiile de propagandă pentru provocări în ţările în care trăiesc "compatrioţi" ruşi.
Kremlinul a folosit, de asemenea, ideea protejării "compatrioţilor din străinătate" pentru a justifica faptul că trupele ruseşti au ocupat Transnistria din 1992, iar oficialii transnistreni au invocat probabil prezenţa rezidenţilor transnistreni cu cetăţenie rusă, pentru a stabili noi narativul pentru ca Kremlinul să intensifice activităţile ruseşti în Transnistria şi în Moldova.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 14 februarie că Rusia este "îngrijorată" în legătură cu cetăţenii ruşi din Transnistria şi "nu va permite ca aceştia să devină victimele unei alte aventuri occidentale", aminteşte ISW.
Cum vrea Transnistria să obțină legitimitate internațională
De asemenea, Congresul aleşilor transnistreni a cerut în mod expres ONU şi Parlamentului European să pună capăt presupuselor încălcări ale drepturilor şi libertăţilor transnistrene de către Republica Moldova, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) i-a cerut să influenţeze R. Moldova pentru a avea un "dialog adecvat", Comunităţii Statelor Independente (CSI) să prevină escaladarea situaţiei pe Nistru, iar Crucii Roşii să asigure drepturile locuitorilor din Transnistria.
Oficialii transnistreni au cerut participanţilor să revină la procesul de negociere în formatul 5+2 pentru conflictul transnistrean, care include Rusia, Ucraina, Transnistria, Moldova şi OSCE în calitate de mediatori, iar UE şi SUA în calitate de observatori.
Aceste apeluri la organizaţiile multilaterale şi la formatele de negociere urmăresc să legitimeze Transnistria ca entitate suverană separată de Republica Moldova, fără a insista asupra revendicărilor de independenţă, oferind în acelaşi timp Kremlinului justificări pentru escaladare şi intervenţie în numele îndeplinirii obligaţiilor internaţionale atât ale Rusiei, cât şi ale altora, arată ISW.
Apelul Congresului aleşilor transnistreni către CSI - organizaţie a fostelor republici sovietice condusă de Rusia - ar putea fi interpretat, cu precădere, ca permiţând CSI să "prevină escaladarea" atât în Moldova, cât şi în Transnistria, deoarece nu specifică o parte a Nistrului.
Accentul pus de apeluri pe protejarea drepturilor şi libertăţilor transnistrene urmăreşte probabil să creeze condiţii pentru ca Kremlinul să aplice o naraţiune similară cu privire la prevenirea "discriminării" şi a "genocidului" împotriva "ruşilor" din Moldova, aşa cum a făcut înainte şi în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei, crede ISW.
Propagandă cu bătaie lungă
Oficialii şi portavocile Kremlinului continuă să stabilească condiţii de propagandă pentru a folosi Transnistria şi regiunea autonomă moldovenească pro-rusă Găgăuzia pentru a destabiliza Moldova, dar încă nu au indicat cum şi în ce scop intenţionează să valorifice aceste condiţii de propagandă.
Aceste apeluri referitoare la Transnistria nu solicită forţelor ruseşti să întreprindă acţiuni specifice şi probabil că au o sferă largă de acţiune pentru a oferi Kremlinului cel mai larg set posibil de direcţii de acţiune pentru escaladări şi intervenţii menite să destabilizeze Moldova.
Aceste apeluri transnistrene nu sunt, de asemenea, delimitate în timp şi permit Kremlinului să vină în întâmpinarea diverselor apeluri ori de câte ori consideră necesar sau oportun. Apelurile transnistrene stabilesc justificări pe termen lung, pentru ca Kremlinul să continue escaladările şi intervenţiile împotriva Moldovei, indiferent de rezultatul războiului său din Ucraina, arată ISW în analiza sa.