Două cabluri submarine de telecomunicații au fost deteriorate în Marea Baltică.
Germania susţine că avarierea trebuie considerată, cel mai probabil, un act de sabotaj.
Declarația a fost făcută de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, înaintea unei întâlniri cu omologii săi din UE la Bruxelles.
„Nimeni nu crede că aceste cabluri au fost tăiate accidental. De asemenea, nu pot să cred în ipoteze precum cea a ancorelor de navă care ar fi provocat accidental această avarie”, a spus Pistorius.
Cele două cabluri de fibră optică – unul conectând Finlanda și Germania, celălalt legând Suedia de Lituania – au încetat să funcționeze duminică și luni. Incidentul amintește de alte atacuri asupra infrastructurii din regiune, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.
„Trebuie să constatăm, fără a ști exact cine este responsabil, că este vorba despre o acțiune de tip ‘hibrid’. Și trebuie să presupunem, chiar dacă încă nu avem certitudini, că este sabotaj,” a adăugat Pistorius.
În urma incidentului, membrii NATO din regiune evaluează împreună situația, a transmis un purtător de cuvânt al forțelor armate lituaniene. Patrulele navale din Lituania au fost intensificate, iar Procuratura Generală a țării adună informații pentru a decide dacă va lansa o investigație oficială.
Autoritatea Poștală și de Telecomunicații din Suedia colaborează cu alte autorități pentru a strânge informații, dar a refuzat să comenteze suplimentar.
Companiile care dețin cele două cabluri au precizat că, deocamdată, nu pot determina cauza avariei. Reprezentanții Arelion, operatorul cablului dintre Lituania și Suedia, au declarat că avarierea este completă, nu parțială. Cinia, compania responsabilă de cablul care leagă Finlanda și Germania, estimează că reparațiile ar putea dura între 5 și 15 zile.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a menționat că, deși nu există informații concrete despre responsabili, activitățile Rusiei în regiune, incluzând spionajul și sabotajul, reprezintă o îngrijorare majoră.
Amintind de sabotajul gazoductului Nord Stream în 2022, care a accelerat trecerea Europei la alți furnizori de energie, acest nou incident ridică întrebări despre securitatea infrastructurii critice din regiunea baltică. La acel moment, deși Moscova a fost inițial acuzată, media internațională a sugerat ulterior implicarea unor actori pro-ucraineni.
Autoritățile din regiune continuă să investigheze, iar reparațiile cablurilor vor începe în zilele următoare.
Tensiunile din Marea Baltică au crescut de la invazia rusă din Ucraina în 2022. Moscova consideră prezenţa sporită a NATO în apropierea frontierelor sale drept o provocare şi o ameninţare la adresa securităţii sale. Odată cu aderarea Suediei, urmată de cea a Finlandei, toate statele riverane Mării Baltice, cu excepţia Rusiei, sunt acum membre NATO.