Administraţia Trump a publicat documentele referitoare la supravegherea de către FBI a lui Martin Luther King Jr., în ciuda opoziţiei familiei laureatului Nobel pentru pace şi a grupului pentru drepturile civile pe care acesta l-a condus până la asasinarea sa în 1968.
Arhivele publicate includ peste 240.000 de pagini de documente care au fost sigilate prin decizie judecătorească în 1977, când FBI le-a adunat pentru prima dată şi le-a predat Administraţiei Naţionale a Arhivelor şi Documentelor, informează The Associated Press.
Familia lui King, inclusiv cei doi copii ai săi în viaţă, Martin III şi Bernice, au fost informaţi în prealabil despre publicare şi au avut propriile echipe care au examinat documentele înainte de a fi divulgate public.
Într-un lung comunicat publicat luni, cei doi copii în viaţă ai lui King au calificat cazul tatălui lor drept „o curiozitate publică ce captivează de zeci de ani”. Cu toate acestea, cei doi au subliniat caracterul personal al acestei chestiuni şi au insistat că „aceste dosare trebuie privite în contextul lor istoric complet”.
„Rugăm pe cei care se implică în publicarea acestor dosare să o facă cu empatie, reţinere şi respect pentru durerea continuă a familiei noastre”, au transmis reprezentanţii familiei.
Bernice King avea cinci ani când tatăl ei a fost ucis, iar Martin III avea 10 ani.
Trump încearcă să-și calmeze susținătorii furioși
Preşedintele Donald Trump a promis în campania electorală că va publica dosarele legate de asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963. Când Trump a preluat funcţia în ianuarie, a semnat un decret prezidenţial pentru declasificarea dosarelor JFK, împreună cu cele legate de asasinarea lui Robert F. Kennedy şi a lui Martin Luther King în 1968.
Guvernul a declasificat dosarele JFK în martie şi a dezvăluit unele dosare RFK în aprilie.
Pe lângă îndeplinirea prevederilor decretului său din ianuarie, ultima dezvăluire serveşte ca un alt titlu alternativ pentru Trump, care încearcă să-şi calmeze susţinătorii furioşi din cauza modului în care administraţia sa a gestionat dosarele referitoare la ancheta pentru trafic sexual ce l-a vizat pe Jeffrey Epstein, finanţistul care s-a sinucis în închisoare în timp ce aştepta procesul, în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump.
- Trump vrea să scape de moștenirea Epstein, dar scandalul ia amploare și amenință MAGA
- Cinci întrebări-cheie despre relația dintre Donald Trump și Jeffrey Epstein
Vinerea trecută, Trump a ordonat Departamentului Justiţiei să facă publice mărturiile împărtăşite marelui juriu, dar nu a dezvăluit întregul dosar al cazului.
Dosarele King erau iniţial destinate să rămână sigilate până în 2027, până când avocaţii Departamentului Justiţiei au cerut unui judecător federal să ridice ordinul de sigilare înainte de data expirării sale.
Cercetători, pasionaţi de istorie şi jurnalişti s-au pregătit să studieze documentele pentru a găsi noi informaţii despre asasinarea sa din 4 aprilie 1968, în Memphis, Tennessee.
Conferinţa Creştină de Leadership din Sud (SCLC), pe care King a cofondat-o în 1957, în perioada înfloririi Mişcării pentru Drepturile Civile, s-a opus publicării.
Aceasta, împreună cu familia lui King, au susţinut că FBI-ul i-a supravegheat ilegal pe King şi pe alte personalităţi ale mişcării pentru drepturile civile, înregistrându-le conversaţiile din birouri şi telefoanele cu scopul de a-i discredita pe ei şi mişcarea lor.