Negociatorii europeni şi britanici au ajuns joi, în Ajunul Crăciunului, după luni de eforturi, la un acord cu privire la viitorea relaţie a Uniunii Europene (UE) cu Regatul Unit, relatează AFP.
”S-a ajuns la un acord”, a declarat o sursă europeană pentru AFP.
”Tot ceea ce li s-a promis britanicilor în referendumul din 2016 şi în (alegerile) legislative de anul trecut se realizează în acest acord”, adaugă sursa citată.
Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a salutat într-o conferinţă de presă un acord echilibrat, care va permite ”lăsarea Brexitului în urma noastră” şi evitarea unui ”no deal” potenţial devastator.
Negocierile s-au aflat de luni în mâna Ursulei von der Leyen şi premierului britanic Boris Johnson, care au discutat în mai multe rânduri la telefon, într-o încercare de a ieşi dintr-un impas în dosarul pescuitului, ultimul punct de blocaj al negocierilor.
În pofida salbei sale ponderi economice, acest sector are o importanţă politică şi socială pentru mai multe state membre - între care Franţa, Olanda, Danemarca şi Irlanda.
Însă britanicii vor să reia controlul asupra apelor lor teritoriale şi au făcut din acest lucru un simbol al suveranităţii lor regăsite după divorţ.
Negocierile s-au concentrat asupra împărţii unui pescuit în valoare de 650 de milioane de euro anual al UE în apele britanice şi duratei perioadei de adaptare a pescarilor europeni.
Celelalte subiecte până acum problematice - soluţionarea diferendelor şi măsuri de protecţie împotriva concurenţei neloiale - au fost soluţionate în ultimele zile.
Acordul Comisiei cu regatul este necesar să fie validat de către statele membre, un proces care ar urma să dureze mai multe zile.
În mod teoretic există suficient timp ca un eventual tratat să intre în vigoare - în mod provizoriu - la 1 ianuarie, când regatul, care a părăsit în mod oficial Uniunea la 31 ianuarie, iese definitiv din piaţa unică europeană.
Textul - de aproape 2.000 de pagini - va fi astfel validat ulterior de către Parlamentul European (PE).
În lipsa acestui acord, schimburile între UE şi Londra ar fi urmat să fie reglementate doar de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu taxe vamale şi cote, dar şi cu formalităţi administrative susceptibile să antreneze ambuteiaje monstru şi întârzieri ale livrărilor.