Războiul de pe front e unul dur, cu instrumente de secol trecut, dar asta nu înseamnă că s-a retras din războiul informațional și de la propaganda pe care o folosește în Occident. Este în vreun fel mâna Rusiei în ceea ce se petrece în Italia? Moscova cu siguranță își face calcule, spune istoricul italian Stefano Bottoni.
Din 2019, Stefano Bottoni este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. În limba română a publicat Lungul drum spre Occident: O istorie postbelică a Europei de Est (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2021) și Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952-1960, recent apărută la Editura Humanitas. Bottoni este autorul volumului Orbán: Un despota in Europa, o monografie amplă despre traseul lui Viktor Orban, încă netradusă în limba română.
"Nu poți să știi, dar am impresia puternică, la fel ca mulți analiști din Italia, că prăbușirea Guvernului Draghi a fost provocată de mai mulți factori, și de politică internă, dar și de politică internațională și aproape toate partidele de acum din Parlament, Mișcarea 5Stele, Forza Italia, Liga Nordului, dar și niște facțiuni ale Partidului Democrat, sunt foarte sensibile la influența rusă.
Guvernul Draghi, personal Mario Draghi și președintele Republicii, Sergio Mattarella, erau absolut excepția în acest cadru politic. Ei erau o excepție, ei erau străinii din acest cadru politic și cred că Moscova face acest calcul, că la alegerile din 25 septembrie va ieși cu toată probabilitatea o majoritate de dreapta, în care poate că avem o componentă formal pro-NATO, partidul lui Giorgia Meloni, dar cu prezența Liga Nordului, Forza Italia.
Cred că influența Rusiei este reală, am văzut ce a fost în Bulgaria, în Slovacia, în Macedonia de Nord, vedem și acum în Bosnia.
Ideea este că războiul din epoca postmodernă, o spune cu mai multă autoritate Mark Galeotti, este unul care se dă pe diferite planuri, nu numai cu arme și tancuri, ci și pe plan informațional.
Faptul că diferite forțe politice europene, Macron, de pildă, în Franța, au pierdut influența sau chiar puterea slăbește poziția occidentală. Dacă Partidul Republican câștigă alegerile în noiembrie, e o altă lovitură pentru coaliția anti-rusească și cred că Putin are în agenda lui și aceste alegeri și aceste momente ca un potențial punct de cotitură".
De altfel, Moscova a ținut să-și aroge o oarecare influență în criza de politică internă de la Roma.
„Este o problemă internă a Italiei, dar de vreme ce ministrul italian de Externe și-a permis să menționeze Rusia în acest context, îi transmit că doresc poporului italian un guvern care să se concentreze pe soluții pentru problemele create de predecesori și nu să servească intereselor americanilor”, a spus Maria Zaharova, una dintre portavocile cele mai odioase ale Kremlinului.
Din scenariu nu a lipsit Dmitri Medvedev, numărul 2 în Consiliul de Securitate. Acesta a făcut și legătura dintre cele două eșecuri politice – ale lui Johnson și Draghi – publicând pe contul de Telegram o fotografie cu cei doi, într-o ramă împărțită în trei, ultimul cadran având doar un semn de întrebare, o aluzie la cine dintre liderii europeni care susțin Ucraina va avea aceeași soartă politică.
Pe baza sondajelor actuale, favorită la alegerile din septembrie din Italia este o coaliție condusă de formațiunea politică de extremă dreaptă „Fratelli d'Italia”, al cărui lider este Giorgia Meloni, alături de Liga și Forza Italia.
Partidul Fratelli d'Italia se află pe primul loc în intențiile de vot ale alegătorilor, cu aproape 24%, urmat de Partidul Democrat (PD), cotat cu 22%.