Sistemele de educație din UE se confruntă cu o serie de probleme structurale ce s-au reflectat în scăderea performanței elevilor de 15 ani la PISA 2022. Evaluarea a arătat un picaj fără precedent al performanțelor educaționale în mai multe domenii de învățare și materii-cheie, precum matematica și cititul.
Cea mai importantă și urgentă problemă structurală ce impactează performanțele din educație este deficitul de profesori calificați din învățământul preuniversitar.
Țara noastră se remarcă, la toate nivelurile preuniversitarului, prin numărul mare de elevi ce-i revin unui profesor, precum și prin ponderea ridicată a profesorilor necalificați din rural și alte zone dezavantajate.
Consecințele deficitului de cadre didactice sunt grave – afectează performanțele de învățare ale elevilor – și există câteva cercetări care au cuantificat, pe cazuri concrete, corelarea cu scorurile PISA mai scăzute la matematică, lectură și științe.
Deficitul alunecă spre criză
Doar Cipru, Slovacia, Slovenia, Finlanda și Malta nu au raportat deficite de personal educațional, conform raportului „Education and Training Monitor 2023” al Comisiei Europene.
O analiză a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) arată că problema deficitului de cadre didactice se va agrava în anii următori, în toate țările.
În 2022, în Slovacia exista un deficit de de 1.300 de profesori, dar se estimează că această cifră va urca la 8.600 în 2025.
Suedia, una dintre cele mai afectate țări, estimează nevoia de profesori calificația la 153.000 de persoane.
Lipsa se va accentua diferit, în funcție de zone și de ciclurile de învățământ.
Astfel, Finlanda va avea nevoie de 8.300 de profesori, până în 2030, dintre care 4.000 vor trebui recrutați în învățământul preșcolar.
România a apelat la cadrele pensionate pentru a mai reduce deficitul
De asemenea, în Portugalia se anunță o criză de profesori în special în zonele metropolitane Lisabona și Porto. Luxemburgul are probleme din cauza numărului mare de suplinitori, dar și al profesorilor ce urmează să se pensioneze și pentru care se vor găsi greu înlocuitori.
În Germania, există mai deficite de profesori de matematică în unele regiuni, în Malta, ca și în România s-a apelat la cadre pensionate pentru a ocupa catedrele, în Irlanda există în mai multe școli posturi scoase în mod repetat la concurs, dar nu s-a prezentat niciun concurent.
În România scade procentul cadrelor sub 30 de ani, iar Suedia are unul dintre cele mai ridicate ponderi ale profesorilor necalificați din învățământul obligatoriu.
Salariul – argumentul forte pentru atragerea cadrelor calificate; volumul de muncă – motivul ieșirii din sistem
Toate studiile realizate de OECD și instituțiile UE pe tema crizei de cadre didactice calificate arată o degradare a aprecierii pe care societatea o acordă acestor profesioniști.
Motivele sunt multiple, de la schimbarea condițiilor de muncă și relația tot mai complicată pe care profesorii o au cu elevii și părinții lor, până la acoperirea mediatică negativă (cazurile de profesori sau educatori agresivi etc.).
Doar 17,7% din cadrele didactice din UE declară că profesia lor este apreciată, conform „Education and Training Monitor 2023”, al Comisiei Europene, cu scoruri puternic mai scăzute în Franța (6,6%), Slovenia (5,6%) și Slovacia (4,5%).
În ceea ce privește importanța acestei profesii într-o societate, există un indicator clar – salariul acestor bugetari.
Citeşte integral analiza UE se apropie de o criză a profesorilor: Anul școlar a început cu deficite de cadre didactice calificate. România – în trend pe Curs de Guvernare