Școala bate la ușă: ”Există colegii care au nevoie de 3-4.000 de manuale și nu au de unde să le procure”, spune reprezentantul părinților

Școala bate la ușă: ”Există colegii care au nevoie de 3-4.000 de manuale și nu au de unde să le procure”, spune reprezentantul părinților

Ca de fiecare dată, și în acest an sunt probleme în asigurarea manualelor școlare. Culpa e împărțită între directori și inspectorii școlari, dar parinții ar trebui ”să bată cu pumnul în masă, să spună că învățământul este gratuit și să facă tot ceea ce ține de aceste instituții ca să le asigure copiilor manualele de care au nevoie”, spune Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.

Acesta a semnalat ”problema/lipsa manualelor de la clasele a 9-a și a 10-a” într-o postare pe Facebook, în care precizează că a atras atenția autorităților ”de cel puțin un an”.

Este o poveste tipică, una în care directorii și inspectorii se fac că-și fac datoria, CNPEE nu știe, dar... cei păgubiți sunt copiii noștri”, scrie Iulian Cristache.

Invitat să explice cum s-a ajuns în această situație și ce s-ar mai putea face cu o săptămână înainte de începerea noului an școlar, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți ne-a declarat următoarele:

Foto: Facebook / Iulian Cristache

Edituri dezinteresate, inspectorate nepăsătoare, părinți disperați

Manualele sunt cele din contractele vechi, pentru că programa de liceu nu este updatată. Unele dintre ele au expirat, unele încă sunt în vigoare.

Procedura corectă prevede că școala recepționează cărțile vechi, constată ce manuale sunt lipsă, iar până la 10% din totalul manualelor are voie să comande la retipărire, astfel încât să împrospăteze stocul.

Se primește o listă de la Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE) cu aceste edituri care au contracte, iar inspectoratele școlare primesc pe filiera școlilor necesarul (pe o platformă electronică sau fizic) și sună la edituri. Dar unele dintre edituri nu mai sunt interesate.  

Inspectoratele ar fi trebuit să facă o adresă către CNPEE și către minister să spună că aceste edituri nu mai respectă contractul, astfel încât el să fie reziliat, și să vină eventual cu alte edituri care au încă contracte și pot onora comenzile (sau pot găsi o posibilitate de contractare, juridic vorbind, este treaba ministerului).

Sunt ani de zile în care unele dintre edituri nu mai eliberează comenzile. Iar părinții sunt disperați că nu au de unde să cumpere manualele, pentru că nu mai sunt nici în librării (deci cu bani, nu mai vorbim despre gratuitatea învățământului!).

Și, uite-așa, stăm într-o zonă de confort. Eu, Cristache, trebuie să mă duc și să atrag atenția și la CNEE, și la minister, că nu avem manuale de câțiva ani. Anul trecut, când fata mea a intrat la Colegiul Cuza, am rămas cu gura căscată când mi s-a spus, de către unul dintre părinți, că doar 1 din 3 copii are manuale. Deci, nici măcar 1 din 2!

Anul trecut am discutat, dar din păcate totul rămâne la nivel de discuție, pentru că este procedura greoaie, pentru că aceste inspectorate nu își fac datoria să înștiințeze. Și uite că am ajuns la momentul în care există colegii care au nevoie de 3-4.000 de manuale și nu au de unde să le procure.

Nu sunt 100 de edituri care au contracte, sunt câteva, care au câștigat licitațiile la fiecare disciplină. Nemaifiind comenzile atât de mari (și, probabil, fiind și niște edituri care nu sunt chiar așa mari și care au câștigat acum 5-6 ani, ori și-au schimbat obiectul de activitate, ori nu mai vor să editeze, deoarece comenzile sunt mici și pentru ei, probabil, nu mai este avantajos să dea drumul la tiparniță, să le și distribuie apoi către inspectoratele școlare ș.a.m.d. (...)

Cine e de vină?

Am discutat cu dl director Șuță acest lucru, la CNEE, și mi-a spus mereu ceea ce vă spun și eu: ”Noi nu am fost înștiințați că acele edituri nu mai onorează comenzile. Dacă eram înștiințați, ne uitam pe contract foloseam clauza de forță majoră, le reziliam contractele și vorbeam cu alte edituri care încă aveau contracte și erau dispuse să reediteze aceste manuale”.

Responsabilitatea este una comună, a conducerilor unităților de învățământ și a inspectoratelor școlare. Dar cea mai mare vină (și nu mă feresc de cuvinte, pentru că aici nu mai e vorba despre iresponsabilitate), este la nivelul inspectoratelor școlare, acolo de unde se lansează aceste comenzi și se vede foarte ușor că nu sunt onorate.

Ele, inspectoratele, ar trebui să sesizeze CNEE și să spună ce se întâmplă.

Și nu e vorba despre interimatele de la inspectoratele școlare sau de la școli, pentru că la fel s-au desfășurat lucrurile și în ultimii ani, iar până anul trecut noi am avut directori numiți prin concurs, în 2016-2017, mandatele lor s-au terminat în 2020-2021.

Iar profesorii și directorii aceștia știu legislația pentru că se tot schimbă între ei. Chiar dacă sunt puși ”din pix”, sunt aceiași directori în ultimii 20-30 de ani, deci oamenii au habar de legislație, nu vine cineva care nu știe despre ce e vorba.

De ce nu le pasă? Nu le pasă pentru că sunt într-o zonă de confort și nu mai există nebuni ca mine, adică 6 milioane de părinți care să le sară în cap. În momentul în care copiii nu au manuale, să meargă la ședința cu părinții, să bată cu pumnul în masă, să spună că învățământul este gratuit și să facă tot ceea ce ține de aceste instituții ca să le asigure copiilor manualele de care au nevoie.

Care ar putea fi soluțiile?

Nu avem aceste manuale nici măcar în format digital, pentru că dacă le aveam în format digital (având în vedere că vorbim despre elevii de liceu care au competențe cât de cât ridicate), era foarte ușor, nici nu mai aveai nevoie de manuale în format fizic. Le accesau digital, cereau acordul profesorilor, ca să poată folosit telefoanele în clasă sau, și mai bine, pentru că majoritatea școlilor acum au table inteligente, au proiectoare, profesorul putea să proiecteze conținuturile respective, pentru ca toți elevii să se folosească de ele.

Dar chiar și în această situație, un profesor poate să găsească un manual mai vechi (în biblioteca școlii, de exemplu) și ar putea ca, pe baza acestor manuale, să își facă planurile de lecții, să folosească foarte bine un stick USB și video-proiectorul și să pună la dispoziția copiilor aceste lecții/conținuturi, fie pe grupurile de WhatsApp, fie pe tabla pe care o folosesc la școală, cel puțin acolo unde există infrastructura și logistica necesară.

Noi avem o colaborare foarte bună cu dl ministru și cred că ăsta ar fi ultimul lucru pe care ar trebui să îl facă dânsul (având în vedere că există directori de direcții). Dar trebuie să se miște lucrurile, pentru că nu se mai poate așa.

Află mai multe despre problemele legate de lipsa manualelor școlare în anii anteriori:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇