Mizele electorale și financiare ale numirii directorilor de școli – Interviu

”Pe mine mă înfurie că noi ne furăm singuri căciula. Adică, pentru o chestiune temporară și iluzorie, noi, de fapt, decimăm orice șansă ca Învățământul românesc să se însănătoșească, să devină la fel ca în alte state – unul care se ocupă de EDUCAȚIE”, spune senatorul USR-PLUS Ștefan Pălărie.

”În luna august se vor vacanta toate cele circa 10.000 de funcții de director (…) Deci, până pe 31 august toate unitățile școlare din România vor fi în pom și pomu’n aer”, mai afirmă acesta în partea a doua a interviului acordat pentru Spotmedia.ro, în care vorbește pe larg despre beneficiile electorale aduse Partidului de către un director de școală apropiat, despre PNL-izarea inspectoratelor județene și ”buzduganele” pe care le aruncă ”baronatele” către Parlament, dar și despre directorii ”cu coloană vertebrală”, care ”și-au dat demisia, în plin an școlar, pentru că nu doreau să semneze niște porcării, mai precis niște acte de recepție a unor lucrări care nu avuseseră loc decât pe hârtie”.

Prima parte a interviului acordat de senatorul Ștefan Pălărie: Politica de partid trebuie exclusă din școală. Directori cu performanțe excepționale au fost schimbați peste noapte, fără drept de apel - Interviu (I)

Cele mai importante declarații, urmate de argumente și detalii suplimentare prezentate în format audio:

• În prima etapă, pe 5 august, se vor vacanta circa 5.500 de poziții (...) iar pe 25 august vor expira și interimatele din ianuarie.

• Cum am ajuns aici? Cât se poate de simplu: Nu am organizat concursurile pentru directori nici în anul 2020 (eu nu sunt absurd, 2020 a fost un an cumplit, lovit de pandemie), dar nu s-au făcut concursuri (nici pentru inspectori și nici pentru directori!), nici pe perioada anului 2021.

• Acum găsim tot felul de tertipuri pentru a cârpi chestiunea aceasta. Noi tocmai de aceea doream să intre noua lege în vigoare.

• Ar trebui să primeze interesul suprem al Învățământului - Binele elevului. Nu orice alt raționament.

• Să nu uităm că dl ministru Cîmpeanu a declarat cu foarte mare seninătate că inspectorii și-au numit oamenii în baza legii. Or noi asta vrem: Să schimbăm legea ca astfel de abuzuri să nu se mai poată întâmpla.
• Eu aș lega inclusiv această temă delicată (petrecându-se cu două luni înainte) de congresul PNL - ar fi divizat și cred că a divizat foarte puternic organizația.
• Discutam mereu despre organizațiile județene, în politica veche, aceste forme de ”baronate”. Cei de la județ trimit buzduganul la Parlament cu ce trebuie să se facă sau să nu se facă, ca să nu deranjeze.
• Eu am auzit nenumărate fraze despre cum se operează: ”Până acum au fost ei, acum suntem noi, e dreptul nostru să facem ce vrem să facem”.

• Pozițiile de inspectori au fost și acestea vacantate. Să nu uităm că ultimele concursuri pentru funcțiile de inspectori școlari au fost în 2015, ceea ce înseamnă că ocuparea funcțiilor prin concurs ar fi trebuit să aibă loc în 2019.

• Aceste concursuri nu au fost organizate nici în 2019, nici în 2020, nici în 2021. De îndată ce aceste mandate au fost vacantate, conform legislației, ministrul este cel care semnează numirea unui nou inspector județean școlar interimar. Or, aceste numiri s-au făcut în mandatul doamnei ministru Monica Anisie (PNL, n.red.).

• Eu nu spun că sunt 100% inspectori școlari județeni PNL-iști, dar să nu uităm că o investigație făcută de una dintre publicații a arătat, negru pe alb, că 70% dintre inspectori au fost candidați (atenție!) la alegerile locale din septembrie 2020.
• Asta înseamnă că exact în buza deschiderii anului școlar, inspectorii școlari județeni erau pe teren, în campanie electorală.(...) Au mai fost și de la Pro România sau de la alte partide, dar grosul erau colegi de la PNL.
• Discutăm despre o situație în care această PNL-izare a continuat la nivelul inspectoratelor, inclusiv la nivelul inspectorilor de specialitate din ISJ-uri.

• Am auzit discuții purtate de astfel de colegi în care se făceau calcule de genul: De când intră în funcții directorii și când anume vor avea loc alegerile din 2024?
• Deci în primul rând sunt interese electorale – Cum anume controlăm noi alegerile din 2024.

• Vă spun cinstit că eu nu mă pricep la lucrurile astea, eu sunt intrat în politică de foarte puțină vreme. Dar pot să vă spun ce am înțeles sau ce am auzit. E vorba despre comunitățile mai degrabă mici, decât despre cele mari, dar sigur pe o scară intermediară, mediul urban mai mic poate avea exact același model.
• Când ai o comunitate mică, de obicei, toate problemele părinților, într-o formă sau alta, sunt legate de școală. O bună parte dintre problemele de viață ale părinților sunt legate, prin copiii lor, de școală.
• Postul de director, în comunitățile mici, se bucură de o anumită vizibilitate. Ai un rol însemnat, oamenii s-au obișnuit să fii acolo într-un rol de conducere. Dacă tu îl convingi pe directorul de școală să candideze pe listele tale la alegeri, partidele vechi consideră că acesta este un avantaj. Sunt nume care se bucură de notorietate în comunitate și în felul acesta partidul câștigă capital electoral.
• Iar dacă directorul trece mai devreme de partea partidului, atunci tot ce va face bine în comunitate va fi cumva pus și pe seama acțiunii de partid.
• Pe mine mă înfurie că noi ne furăm singuri căciula. Adică, pentru o chestiune temporară și iluzorie (că am câștigat 55% în loc de 53% sau 18% în loc de 15%), noi, de fapt, decimăm orice șansă ca Învățământul românesc să se însănătoșească, să devină la fel ca în alte state – unul care se ocupă de EDUCAȚIE.

• O miză financiară? Există posibilitatea de a semna niște acte de recepție pentru niște lucrări de investiții la nivelul unității școlare.
• Îmi sunt cunoscute cazuri în care directorii și-au dat demisia, în plin an școlar, pentru că nu doreau să semneze niște porcării, mai precis niște acte de recepție a unor lucrări care nu avuseseră loc decât pe hârtie. În astfel de situații, niște directori cu coloană vertebrală, cu integritate, au zis: NU, eu nu fac o porcărie din asta. Vreau să dorm liniștit, nu vreau să mă caute DNA, nu vreau să ajung la închisoare.
• Oamenii ăștia și-au dat demisia, în loc să semneze, la presiunea primarilor, niște lucruri absolut ireale.

• Noi o să facem această solicitare (organizarea unei sesiuni extraordinare pentru reexaminarea cerută de președinte și intrarea legii în vigoare, n.red.) E un efort colosal, pe care noi o să îl solicităm, însă așteptările mele sunt extrem de scăzute.

Ascultă care ar fi pașii de făcut și cât ar dura toată procedura:

”Din informațiile care au ajuns la mine, înțeleg că în ultimele zile de dinainte de decizia prezidențială au fost mai multe vizite ’de taină’ ale colegilor de la PNL care au fost la Cotroceni pentru a discuta pe marginea acestei legi și a se asigura ca ea nu trece. (...)  Personal, sufletește, uman mi-e greu să accept lucrul acesta. Mi se pare că binele copiilor este sacrificat pentru niște calcule politice și asta mi se pare de neacceptat”, spune Ștefan Pălărie în partea a treia a interviului acordat pentru Spotmedia.ro, pe care vă invităm să o citiți în zilele următoare.