Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu spune că pierderile educaţionale sunt foarte mari din cauza pandemiei de coronavirus şi că se observă o creştere îngrijorătoare a fenomenului de bullying, dar şi o creştere a tentativelor de suicid în rândul adolescenţilor.
”Pierderile educaţionale sunt foarte mari, sunt foarte greu de recuperat şi pot fi recuperate doar cu perseverenţă, cu răbdare şi, mai cu seamă, cu efortul fiecărui cadru didactic, efortul şi priceperea fiecărui cadru didactic”, a afirmat ministrul, la Prima Tv.
Sorin Cîmpeanu a adăugat că, pe lângă pierderile educaţionale, există ”o explozie a fenomenului de bullying”
”Există o explozie a fenomenului de bullying în şcoli, extrem de gravă. O spun psihologii, cei cu pregătire, cu competenţă a se pronunţa asupra acestui subiect. Există, vedem bine, din păcate, doar în ultimele zile, o multiplicare a tentativelor de suicid în rândul adolescenţilor. Există, şi o spun iarăşi medicii, o multiplicare a afecţiunilor oftalmologice”, a mai afirmat Sorin Cîmpeanu.
Acesta a vorbit şi despre adâncirea diferenţelor care existeu oricum în sistem: ”Există, şi o spun eu în calitate de ministru al Educaţiei, o adâncire a inechităţilor deja existente în sistemul românesc de învăţământ - între oraş şi sat, între medii defavorizate şi medii mai norocoase din perspectivă socială şi materială”.
Unul din patru copii renunţă înainte de a termina gimnaziul
Cîmpeanu a spus că este îngrijorătoare și situaţia abandonului şcolar în România, iar cifrele erau grave înainte de pandemie. În 2020, unul din patru copii din mediul rural renunţa la şcoală înainte de a termina gimnaziul.
”Există o creştere îngrijorătoare a abandonului şcolar (...) Am ajuns la 15,3 la sută, în 2019 şi am crescut în 2020 la 15,6 la sută. La sate, procentul e de 26 la sută, din păcate. Acestea sunt datele din 2020. Privesc cu mare îngrijorare către INS (...) România şi-a asumat o ţintă de reducere de 11,3 la sută. Nu numai că am ratat această ţintă, dar pandemia a amplificat aceste cifre.
Erau, într-adevăr, 15,6 la sută medie naţională, sub media europeană, sub ţinta asumată, în mediul urban. Dar în mediul rural abandon de 25-26 la sută înseamnă că unul din patru elevi, în 2020 părăsea sistemul de învăţământ înainte de a încheia măcar nivelul gimnazial”, a declarat ministrul.
”Este un record absolut, trist pentru abandon şcolar. Atunci când vom avea cifrele pentru anul 2021 mă tem că ele vor fi încă şi mai grave. Toate aceste efecte sunt efecte asupra sistemului de educaţie, generat de pandemie. Este vorba de efecte negative care s-au suprapus peste problemele cronice deja existente în sistemul de învăţământ din România. Asta este starea de fapt extrem de gravă, de îngrijorătoare.
Efectele sunt resimţite deja, sunt resimţite şi în economie şi în educaţie. Gândiţi-vă că sunt studenţi care încheie cel de-al doilea an universitar şi care nu au văzut cum arată un amfiteatru, nu au putut să participe cu adevărat la partea de lucrări practice, nu şi-au cunoscut colegii. Sunt deja efecte majore, iar acestea vor fi multiplicate. Nu are rost să conştientizăm aceste lucruri pentru a putea răspunde cât mai bine”, a mai afirmat ministrul Educaţiei.
Întrebat ce face statul pentru reducerea abandonului şcolar, Sorin Cîmpeanu a declarat că statul e dator să facă mai multe lucruri pe termen mediu şi lung.
”Statul e dator să facă foarte multe lucruri în acest sens, lucruri care pot fi rezolvate pe termen mediu şi lung pentru că în educaţie efectele se pot vedea doar pe termen mediu şi lung. Este cel mai înerţial sistem public din orice stat, cel mai mare şi cel mai inerţial. Acţiunile trebuie să fie ţintite şi eficiente pe fiecare dintre probleme”, a mai declarat ministrul.
Acesta a precizat că a fost adoptat, la finalul lunii decembrie, un program naţional cu privire la combaterea abandonului şcolar.
Au fost identificate 3.235 de şcoli cu vulnerabilitate crescută privind abandonul şcolar.
”Desigur, cele mai multe sunt din mediul rural, acolo unde abandonul este de cinci ori mai mare decât în mediul urban. Această listă va fi completată. Vom ajunge, probabil la finalul acestei luni, la 4.000 de şcoli, estimez. Din aceste 4.000 de şcoli, aplicând o grilă care cuprinde o serie de parametri obiectivi pentru a identifica cele mai vulnerabile 2.500 de şcoli din cele estimez 4.000 care îşi vor declara dorinţa de intrare în program, care să fie finanţate cu granturi de până la 200.000 de euro per şcoală”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a mai afirmat că şcolile intrate în acest program ar putea primi 2.000 de euro pentru fiecare elev.
”Dacă ne gândim că sunt şcoli cu până la 120 de elevi, pentru că asta este dimensiunea acelor şcoli care sunt cu cea mai mare vulnerabilitate, 200.000 de euro înseamnă o intervenţie de circa 2000 de euro per elev. Mai important este că am insistat, dincolo de programe dedicate de meditaţii, de recuperare a cursurilor, sunt eligibile fonduri pentru plata consilierilor şcolari. În aceste comunităţi este important să fie eligibile şi fonduri pentru plata mediatorilor şcolari, aceia care asigură medierea între şcoală şi familie, care de multe ori nu înţelege prea bine importanţa şcolii.
Sunt eligibile cheltuieli pentru tabere şi excursii. Poate nu e important pentru mulţi dintre copii, dar pentru acei copii din acele şcoli înseamnă o şansă unică să vadă marea, spre exemplu. Sunt eligibile cheltuieli cu echipamente sportive, cu echipamente IT şi inclusiv indemnizaţii de sprijin, un al şaptelea tip de bursă. În paralel, este important să asigurăm o masă în aceste şcoli. În multe familii o masă face diferenţa între a-i trimite şi a nu-i trimite la şcoală”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.