O listă clară și cuprinzătoare cu măsuri prin care să fie eliminat bullying-ul în școli a fost întocmită după cele trei zile de dezbateri din cadrul Forumul Copiilor, eveniment desfășurat în cadrul programului „Alegeri Sănătoase” desfășurat de Salvați Copiii.
Cei mici au venit cu soluții concrete la problemele cu care se confruntă în școlile din România, dintre care principalele sunt amenințarea cu violența fizică sau înfăptuirea ei, umilirea, distrugerea bunurilor personale, interdicția de a interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator, excluderea din grup sau izolarea socială.
Documentul a fost înmânat celor care au putere de a-l implementa, vineri, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cel al Sănătății, Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Învățământ din Senat și fost ministru al Educației Monica Anisie și consilierul de stat din cancelaria premierului, Maria Mădălina Turza.
”Considerăm că principala problemă o reprezintă lipsa relațiilor sănătoase dintre copii, profesori și părinți. În opinia noastră, bullyingul este problema copiilor, dar responsabilitatea adulților, de aceea avem încredere că veți lua în considerare propunerile noastre”, au transmis copiii.
Vor profesori sănătoși emoțional
Principala soluție pe care o văd cei mici este crearea unui proces mult mai riguros de recrutare și perfecționare a cadrelor didactice.
„Dorim să preîntâmpinăm situațiile în care copiii sunt educați sau sunt supravegheați de persoane care au comportamente nepotrivite pe care copiii le-ar putea prelua sau care îi pot afecta. De aceea credem că recrutarea profesorilor trebuie să se facă având la bază inclusiv criterii care țin de sănătatea emoțională.
Crearea de programe pentru starea de bine a profesorilor. Considerăm că și profesorii au nevoie de serviciile unui specialist, cu un rol asemănător cu cel pe care îl are consilierul școlar în relație cu copiii. Ne dorim ca profesorii să aibă posibilitatea de a apela gratuit la un psiholog pentru un număr de câteva ședințe pe perioada unui an școlar”, consideră copiii, în urma experiențelor avute.
Totodată, ei consideră necesară o evaluare periodică a profesorilor, și acestea să conteze la înaintarea în grad.
Ei mai cer mai mulți consilieri școlari care să fie dedicați exclusiv acestui rol, o interacțiune mult mai deschisă cu profesorii, dar și recunoașterea publică a școlilor și profesorilor care își îndeplinesc rolul la standardele menționate.
Vor să învețe să interacționeze cu lumea și să participe la decizii
Copiii mai cer să fie parte din deciziile care îi afectează în mod direct, cum ar fi modificarea structurii anului școlar, modul de organizare a orelor, metodele de evaluare folosite sau includerea de noi materii.
Totodată, și ei sunt dornici să învețe să relaționeze, așa că cer „workshopuri în care să învățăm cum se realizează o evaluare utilă și cum putem comunica feedback către profesori astfel încât să fie luat în considerare și să se regăsească în modul în care se desfășoară orele ulterior”.
Un alt lucru pe care elevii îl vor schimbat este tiparul împământenit în care de cele mai multe ori doar câțiva elevi sunt implicați în proiectele organizate la nivelul sistemului de învățământ, fără eforturi de a îi include și pe ceilalți care au dreptul egal să participe.
Nu în ultimul rând, copiii sunt conștienți că majoritatea problemelor nu ar mai exista dacă educația ar fi real prioritară pentru Guvern și ar primi finanțarea adecvată. Astfel, și ei ar putea să beneficieze de o educație holistică.
„Ne dorim ca educația să fie prioritară pentru Guvern și să fie alocate bugete care să permită formarea profesorilor sau a voluntarilor (elevi mai mari ca vârstă). Cei instruiți să poată organiza în școli activități interactive prin care să devenim mai conștienți despre cum să ne comportăm pentru a nu discrimina, a nu jigni sau a nu exclude colegi.
Să existe campanii și programe naționale care cultivă empatia, adresate copiilor, profesorilor și părinților, prin mijloace potrivite și cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie. Identificarea și bugetarea programelor de pregătire pentru părinți, adaptate etapei de dezvoltare în care se află copilul.
Posibilitatea de a apela la consiliere și de a primi materiale informative privind educația pozitivă sau educația pentru sănătate (sănătate emoțională, sănătatea relațiilor, prevenirea comportamentelor nesănătoase sau riscante).
Intervenții prompte prin colaborarea dintre instituții care să le arate elevilor că abuzurile și violența de orice fel, inclusiv bullying, nu sunt tolerate”, au mai cerut copiii.
Problema e reală și cât se poate de grav
O analiza publicată de Salvați Copiii a dezvăluit că 1 din 2 copii din România este expus unei forme de violență fizică, emoțională și sexuală, în vreme ce 41,5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială.
În 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emotional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
Conform anchetei sociologice derulate de Salvați Copiii în 2017, anual, 400.000 de copii sunt angrenați în forme variate de bullying/cyberbullying, 200.000 de copii sunt victime ale violenței fizice, iar alți 200.000 sunt autori ai faptelor de lovire, intimidare, amenințare.
Violența este prezentă în viața copiilor din România și comportamentele de bullying sunt o oglindă a comportamentelor violente ale adulților în relație cu copiii.