Alexandru Nazare, care a primit luni aviz favorabil în comisii pentru Ministerul Finanţelor, a declarat că principalul pericol care trebuie evitat este ca ţara să ajungă în categoria junk și a evocat criza economică din 2008.
Implementarea pachetului de măsuri corective este necesară pentru a evita situația din 2008 – 2009, când două agenții de rating au retrogradat România, a spus ministrul propus pentru preluarea portofoliului Finanțelor.
"Sunt perfect conștient de misiunea extrem de dificilă pe care o voi avea în gestiunea finanțelor publice ale României, dar de asemenea sunt perfect conștient că fără măsuri serioase, imediate, credibile, riscurile la adresa României sunt extrem de mari.
Și dacă vrem să înțelegem la nivel profund aceste riscuri, trebuie să ne uităm la cum am gestionat alte crize. Să ne amintim un pic de criza din 2008-2009.
Și atunci plana această chestiune legată de downgradare. Ce a însemnat downgradarea în 2008-2009? Două agenții de rating ne-au downgradat, a urmat o depreciere importantă, au crescut dobânzile, atât pentru titlurile de stat, cât și pentru populație. Și, din nefericire, ce a urmat a însemnat o ajustare bruscă, violentă, pe care a trebuit să o facem, pentru că ne-am pierdut ratingul suveran și am intrat în junk.
Acesta este un pericol foarte mare pe care trebuie cu orice preț să-l evităm astăzi. Acesta e răul cel mai mare. Care este răul mai mic? Răul cel mic este să implementăm un pachet corectiv de măsuri, dar nu e deloc ușor. Trebuie făcut pentru că, dacă acest pachet corectiv nu este implementat, atunci riscăm să repetăm aceeași greșeală din 2008-2009", a spus Alexandru Nazare.
El a menționat că România este în procedura de deficit excesiv din 2020 și ar trebui să iasă din această fază nu pentru că ne cere Bruxelles, "ci din ambiția noastră". Și asta pentru că atât timp cât România se află în procedură de deficit excesiv, este limitată capacitatea de negociere în Ecofin, capacitatea de negociere a programelor de finanțare, a negocierilor pe PNRR și a negocierilor pe oricare alte planuri pe care țara vrea să le negocieze în Consiliul de miniștrilor de Finanțe.
"Ratingul suveran nu afectează doar titlurile și finanțarea statului, care oricum se desfășoară la un nivel extrem de mare. 250 de miliarde anul trecut, probabil alte 250 de miliarde de anul ăsta, pe care nu o să putem să-l ajustăm foarte curând. Adică va fi o ajustare graduală, oricât de mult ne luptăm, o să avem o curbă.
Acest rating suveran, creșterea ratingului suveran e importantă pentru business, pentru toată economia privată, care din păcate nu poate crește pentru că are acest rating pe care îl are țara. Ei nu pot merge mai sus de atât. Și avem, slavă Domnului, multă energie bună de business în țara asta, care are nevoie de creditare, are nevoia de resurse și are nevoi de noi, de stat, să descătușăm această chestiune, să creștem rating-ul, perspectiva. Vă amintesc că în 2021 am crescut, nu rating-ul, dar perspectiva de la negativ la pozitiv pentru două agenții de rating, în șase luni", a explicat Nazare.
El a spus că agențiile de rating au luat acea decizie pentru că bugetul României din acel an a fost unul realist și era verificat în fiecare lună cu agențiile și cu Comisia.
"Ca atare, este fundamental să începem să construim bugetele în mod realist, să avem mecanisme de control pentru modul în care se construiește bugetul de stat, care este deschis aprobat în Parlament, dar care nu are o închidere bugetară care se întâmplă tot în Parlament. Este un lucru pe care l-am adresat printr-o lege pe care am depus-o, știți foarte bine, legea respectivă este la comisie", a mai spus ministrul propus.
Nazare a vorbit și despre ANAF, arătând că instituția trebuie să-și îndrepte atenția spre marii evazioniști: "În acelaşi timp, îmi doresc ca ANAF să le facă viaţa antreprenorilor români cât mai uşoară posibil. Nu este normal ca instituţia să se îndrepte cu fermitate doar către micii antreprenori, în timp ce marii evazionişti sunt ocoliţi. E nevoie de echitate, seriozitate şi reforme reale", a subliniat ministrul propus.