- Ministerul Finanțelor a pus miercuri în dezbatere sistemul în care va funționa e-Factura pentru persoane fizice: adică obligativitatea ca cetățenii să-și dea, la cumpărăturile online, fie CNP, fie un Cod de Identificare Fiscală obținut de la ANAF.
- Fiscul face, treptat, pași, pentru a identifica toate – chiar toate – elementele ce ar putea fi utile în încercarea – cel puțin declarativă – de a reducere a evaziunii prin digitalizare.
- Astfel, ANAF-ul vrea să monitorizeze și tranzacțiile B2C, dintre firme și persoane fizice. Astfel, facturile B2C (Business-to-consumer) sunt raportate, în mod opțional, în sistemul e-Factura, de la 1 iulie.
- Din 1 ianuarie 2025, raportările vor fi obligatorii.
- Pentru a centraliza tranzacțiile dintre firme și persoane fizice, dar și pentru a evita frica de Big Brother, Ministerul de Finanțe vrea ca românii să aibă un Cod de Identificare Digitală.
- Persoanele fizice care nu vor să-și dea CNP-ul, trebuie să obțină de la ANAF un Cod de Identificare Digitală.
- Noua legislație este criticată dur de mediul de afaceri, care pe lângă accesul la date private, vedere în facturarea B2C și o piedică dată comerțului online, piedică provenită din reticența persoanelor fizice de-a-și da CNP-ul sau de a-și face Cod de Identificare Digitală.
- Teama mediului de business din România este că măsura va alunga cumpărătorii către platformele online din străinătate, acolo unde nu li se cere CNP-ul sau un astfel de cod. Mediul de business își anticipează pierderile.
Curs de guvernare a realizat o analiză - în 4 pași - a legislației B2C.
***
Ministerul de Finanțe a lansat în dezbatere publică miercuri – 31 iulie, un proiect de modificare a Codului de procedură fiscală „pentru îmbunătățirea capacității operative a ANAF în prevenirea şi combaterea fenomenelor de neconformare”, așa cum precizează reprezentanții ministerului.
Printre modificările propuse, una dintre ele se referă la introducerea unui cod de identificare digitală (CID) care va fi atribuit fiecărei persoane fizice. Acest cod va fi trecut apoi pe facturile pe care persoane respectivă le achiziționează online sau în magazine fizice.
Codul de identificare digitală acordat fiecărei persoane fizice face parte din strategia de digitalizare a Ageniției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), strategiei necesară reducerii evaziunii și, implicit, a deficitului bugetar care riscă să fie peste 7% din PIB la finalul anului.
1, Mai întâi – legislația: Codul de Identificare Digitală completează OUG 69/2024
Printre pașii digitalizării Fiscului, pe care Ministerul de Finanțe încearcă să-i facă în 2024, s-a numărat și Ordonanța de Urgență a Guvernului 69 din 2024 (OUG 69/2024) prin care s-a impus ca facturile emise de firme către persoane fizice să conțină și CNP-ul cumpărătorului.
Adoptată în aceeași ședință a Executivului cu OUG 70/2024 pentru impunerea sistemului e-TVA, care a iscat iritarea contabililor și a dus la amânarea sa până în 2025, nemulțumirile față de OUG 69/2024 au crescut la foc mocnit de atunci.
Introducerea sistemului e-Factura în relația B2C a generat însă o reacție extrem de serioasă respingere din partea mediului de afaceri. Astfel, pe 8 iulie, consultanții fiscali reprezentați de Patronatul Antreprenorilor Contabili au ieșit în stradă revendicând nici mai mult nici mai puțin decât anularea OUG 69/2025 prin care a fost introdusă această măsură.
Concret, aceștia s-au plâns că transferarea în sistemul e-Factura a tranzacțiilor efectuate de persoane fizice ar fi o ingerință extremă în viața privată, deoarece achiziții ce ar trebui în multe rânduri să rămână confidențiale ar putea deveni, practic, publice.
Cum se complică o cumpărătură online făcută de persoanele fizice
- Până în vara acestui an:
Când o persoană fizică achiziționa un produs de un magazin online, trebuia să-și declare numele, prenumele, un număr de telefon și o adresă de email. Numele poate fi unul fictiv, nimeni nu verifica autenticitatea. Pe factura care venea pe email erau aceste date, uneori doar numele și prenumele.
- De la 1 iulie:
Conform OUG 69/2024, pe factura emisă de firmă trebuia să fie și CNP-ul. Astfel, când o persoană fizică cumpăra produse online, până la finalizarea comenzii trebuia să-și dezvăluie și CNP-ul magazinului online, CNP care apoi era trecut pe factura emisă și trimisă cumpărătorului, persoană fizică.
Aceste prevederi legate de CNP-ul prezent pe facturi au fost suspendate după ce mediul de afaceri a considerat că proiectul este o ingerință în viața privată.
- De la 1 ianuarie 2025:
Ministerul de Finanțe s-a repliat și a venit cu propunerile puse în dezbatere pe 31 iulie și anunțate de ministrul Marcel Boloș în ultimele două săptămâni. Facturile B2C nu vor mai conține CNP-ul, ci un cod de identificare fiscală atribuit fiecărui român, persoană fizică.
Pentru a nu mai fi o ingerință în viața privată, angajații ANAF care vor centraliza și verifica datele facturilor B2C nu vor putea face conexiunea dintre codul de identificare digitală de pe factură și CNP.
Conform proiectului de lege prezentat de Ministerul de Finanțe, această legătură va fi făcută de alt departament, doar în cazul unor situații de evaziune și alte fapte fiscale aferente.
Nevoia datelor suplimentare cerută prin CID – ce susține Ministerul de Finanțe
Unul din motivele ce a stat în spatele extinderii e-Factura la relațiile B2C ar fi fost acela de a identifica acele cheltuieli personale care sunt deduse „pe firmă” și de a vedea, cu mai mare ușurință, cum evită contribuabilii să plătească TVA datorat către stat pretinzând că au făcut cheltuieli pentru întreprinderea pe care o dețin.
Aceste cheltuieli ar putea fi relativ ușor de descoperit, pe viitor, dat fiind că în tranzacțiile pentru persoanele fizice comercianții (cu excepția celor online) rareori emit factură și, de regulă, doar la cerere, ne explică reprezentanții Ministerului de Finanțe.
e-Factura B2C nu este o ingerință în viața privată, susține și într-un comunicat al Ministerului de Finanțe.
2, Mediul de business își anticipează pierderile – clienții merg spre alte platforme: Acest sistem va fi aplicat doar magazinelor online românești
Chiar și cu introducerea unui număr de identificare fiscală, o parte din mediul economic nu este mulțumit și tot vrea eliminarea datelor, pe următoarele argumente.
Dacă un magazin online e înregistrat în Ungaria sau China Nu va avea aceleași obligații.
Magazinele din afara României (UE sau non-UE) vor putea vinde fără CNP sau CID produse românilor – platformele chinezești duduie
Ba chiar, de lacunele legislative la nivel european (vezi cazul Temu sau SHEIN, care au trimis 2 miliarde de trimiteri poștale în UE doar în 2023, profitând de regula trimiterilor sub 150 EUR care nu sunt taxate la vamă).
Susține argumentul:
„Pentru că atunci când birocrația electronică nou creată este prea stufoasă și reglementările sunt prea numeroase, cei care doresc să achiziționeze bunuri online se vor îndrepta către competiția companiilor românești, se vor duce către Amazon, care nu vinde din România, are un număr de identificare fiscală în Europa, de unde facturează în toate țările unde face vânzări deja”, ne-a explicat consultantul fiscal Dan Schwartz.
Contra acestui argument:
Reprezentanții Ministerului de Finanțe ne-au transmis că orice comandă online va dura maximum 10 secunde în plus, atât cât va dura introducerea codului de identificare fiscală sau digitală.