Guvernele europene au primit mai puțin de o treime din fondurile UE de 723 de miliarde de euro, menite să ajute la stimularea redresării economice post-Covid.
500 de miliarde de euro sunt încă nefolosiţi.
Statele UE exercită presiuni asupra Comisiei Europene pentru a accelera plățile şi îi cer să reducă birocrația care le împiedică să obţină mai repede banii care le revin din fondurile PNRR sau le descurajează să depună cereri de plată, de teamă că vor pierde sumele, pentru că iniţiativa expiră în 2026.
Politico pune aceste informaţii în contextul în care 22 de persoane au fost arestate şi au fost confiscate maşini de lux şi vile în cadrul unei anchete europene privind o fraudă de aproximativ 600 de milioane de euro afectând PNRR-ul Italiei.
Un oficial care a vorbit cu Politico s-a plâns de verificările stricte ale CE, prin care trec țările pentru a accesa banii. El a comparat verificările Comisiei cu un audit. Un alt diplomat a declarat că guvernele UE încep să creadă că solicitarea de fonduri din PNRR „nu merită efortul”.
Comisia a redus deja suma totală disponibilă de la 723 la 648 de miliarde de euro, după ce guvernele UE nu au reușit să solicite împrumuturi de aproape 100 de miliarde de euro înainte de termenul interimar de la sfârșitul anului 2023.
Până acum, Comisia a deblocat doar 225 de miliarde euro.
Țările au fost nevoite să depună un plan de reforme, care stabilește jaloane de îndeplinit, dar şi modul în care vor fi utilizați banii.
Blocajul a apărut în principal pentru că Comisia vede PNRR drept un instrument pentru a forța guvernele să efectueze reforme drastice într-o serie de chestiuni demult întârziate – inclusiv pensiile și standardele democratice.
Statele trebuie să-şi schimbe legile şi/sau să îndeplinească jaloane specifice, înainte ca banii să fie eliberați.
Dar Comisia a fost „uneori prea pedantă când a evaluat dacă am îndeplinit jaloanele”, spune Atanas Pekanov, un fost oficial bulgar, care a fost implicat în elaborarea PNRR-ului de la Sofia.
Un al doilea oficial guvernamental a fost de acord, spunând că trebuie să existe „mai multă flexibilitate în procesul de evaluare a țintelor”.
ASTĂZI PE SPOT:
Comisia caută modalități de a accelera plățile fără a schimba oficial regulile, deși nu a spus asta în mod public.
Bruxelles-ul dă în principal vina pe guverne, pentru că nu îşi asumă mai repede reformele necesare.
„Viteza depinde, de asemenea, în mare măsură de momentul în care statele membre ating etapele și țintele incluse în planurile lor și depun cererile de plată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Lea Zuber.
Comisia se așteaptă să atribuie statelor 54% din bani până la sfârșitul anului 2024.
Mai multe țări – în special cele care se pot împrumuta cu costuri reduse de pe piețele financiare – sunt reticente în a efectua reforme interne nepopulare, în schimbul unor împrumuturi pe care în cele din urmă vor trebui să le restituie Comisiei.
Un oficial al UE a spus că Comisia a introdus controale mai stricte de dragul statelor din nordul Europei, care se tem că banii vor fi cheltuiți fraudulos.
Economiștii Tito Boeri și Roberto Perotti au avertizat într-un interviu acordat Politico că utilizarea abuzivă a banilor din PNRR ar confirma țărilor mai puțin îndatorate, precum Germania și Țările de Jos, că noul mecanism presupune riscuri prea mari.
România, mult în urmă
În martie, România a primit un avertisment aspru de la Comisia Europeană.
Cererea de plată cu numărul 3 din PNRR este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial ca 2024 să fie folosit pentru a accelera implementarea Planului de redresare, a avertizat Celine Gauer, director general SG RECOVER – Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.
"În ceea ce priveşte redresarea, România, la fel ca şi celelalte ţări, arată că redresarea a funcţionat bine, rapid, un aspect pozitiv. Planul, dacă ne uităm, abordează toate provocările principale pentru ţară.
Planul, concepţia planului a fost foarte bună.
Însă ce vedem acum şi acesta este principalul meu mesaj, suntem la o răscruce. 2024 este un an absolut esenţial pentru ţară. Un an care va stabili succesul sau eşecul ţării.
Am spus că am rambursat 9 miliarde (de euro -n.red.) pentru România şi este adevărat, dar trebuie să vedem ce a realizat România cu aceste fonduri. Vorbeam despre 2,6 miliarde (de euro - n.red.).
Multe plăţi au fost prefinanţare, plata a fost făcută, dar cu condiţia ca tot planul să fie implementat, altfel banii vor fi returnaţi.
Deci da, e bine, sprijină economia, dar aveţi grijă, pentru că condiţia este finalizarea implementării planului.
Şi cum merge? Am ajuns la cererea de plată numărul 3 e bine, dar de fapt este întârziată comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm şi este esenţial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare", a spus Celine Gauer.
Ea a explicat că România mai are doar 29 de luni, un timp foarte scurt, dacă trebuie să implementeze 400 de jaloane şi ţinte.
Orice cerere de plată care nu a fost trimisă până în august 2026, orice jalon şi ţintă care nu au fost realizate până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România şi poate chiar returna anumite fonduri.