Ne așteaptă o iarnă grea: Risc mare de blocaj în piaţa gazelor și statul mai mult încurcă decât să ajute

Ne așteaptă o iarnă grea: Risc mare de blocaj în piaţa gazelor și statul mai mult încurcă decât să ajute

Riscul de a se crea blocaje în piaţa de gaze este destul de mare şi alţi trei furnizori se pregătesc să abandoneze un număr de 30.000 de clienţi, în contextul în care nu există încă normele de aplicare a legii privind plafonarea şi compensarea facturilor, a afirmat, marţi, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

El a arătat că majoritatea furnizorilor nu au emis încă facturi pentru consumul aferent lunii noiembrie, din lipsa normelor de aplicare a Legii 259 privind plafonarea şi compensarea facturilor, deşi legea se aplică de la 1 noiembrie.

„Am văzut şi noi săptămâna trecută un proiect de ordin privind aceste norme şi am trimis punctul nostru de vedere. Sper că iniţiatorii acestor norme vor ţine cont de observaţiile noastre, pentru că riscul de a crea blocaje în piaţă este destul de mare. Vă dau un exemplu: în actuala formă a legii şi a normelor, ANRE nu poate calcula preţul mediu de achiziţie a energiei electrice şi gazelor după fiecare lună închisă pentru această perioadă.

Va trebui să se închidă întreaga perioadă noiembrie 2021 - martie 2022 pentru a determina fiecare furnizor în parte ce compensări trebuie să primească de la buget pentru a acoperi pierderile datorate plafonării preţurilor. Acest lucru în cazul multor furnizori, mai ales în cazul celor mici, înseamnă faliment garantat", a susţinut oficialul ANRE, în cadrul Forumului Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence şi Asociaţia Energia Inteligentă.

Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare trei furnizori se pregătesc să iasă din piaţă.

"În ultimele trei sau patru săptămâni, ca urmare a situaţiei financiare a unor furnizori, deja peste 50.000 de clienţi de gaze naturale au ajuns la furnizorii de ultimă instanţă şi până la sfârşitul lunii este posibil să apară... deja sunt semne de la doi furnizori că au probleme cu plata facturilor de transport şi echilibrare către Transgaz.

Acest lucru ar însemna încă 9.000 de clienţi. Iarăşi, câteva semne îngrijorătoare de la un mare furnizor care are spre 20.000 de clienţi, deci până la sfârşitul lunii sau mijlocul lunii decembrie ar putea să apară 10.000, chiar 20.000-30.000 de clienţi care trebuie transferaţi la furnizorii de ultimă instanţă (FUI)", a spus Nagy-Bege.

Cât a încurcat legea plafonării prețurilor

Probleme sunt şi în cazul furnizării de ultimă instanţă, adică al consumatorilor care rămân fără furnizor.

"Având în vedere că aceşti clienţi preluaţi în regim de ultimă instanţă înseamnă un efort financiar impredictibil, adică FUI nu ştie câţi clienţi şi când urmează să preia, achiziţia gazelor pentru alimentarea acestor clienţi se face din pieţele spot sau chiar din piaţa de echilibrare, unde preţurile sunt cele mai mari. Cred că este principalul motiv pentru care avem deja trei furnizori de ultimă instanţă, din cei şase calificaţi, care au semnalat autorităţii că renunţă la această calitate de FUI.

Dacă ne întrebăm de ce se întâmplă acest lucru, sunt două sau trei cauze: în primul rând evoluţia preţurilor, care generează acest fenomen de abandon al clienţilor - este un cuvânt urât, dar asta este situaţia - abandonul clienţilor de către unii furnizori care decid să iasă din piaţă pentru că pur şi simplu nu fac faţă preţurilor din piaţă", a mai arătat reprezentantul ANRE.

El a nu a precizat la ce furnizori de ultimă instanţă se referă. Până acum, Engie România a anunţat că renunţă la acest statut, iar, potrivit informaţiilor Agerpres, ceilalţi doi sunt CEZ Vânzare şi CIS Gaz.

"Vedem că deja 7 sau 8 companii s-au retras din piaţă şi, oricât de mare ar fi un FUI, să preia zeci de mii de clienţi de pe o zi pe alta este un efort financiar mare şi un risc greu de asumat de oricine", a mai spus Nagy-Bege.

La apariţia acestei situaţii a contribuit şi Legea 259, cea care prevede plafonarea şi compensarea facturilor, întrucât şi preţul de ultimă instanţă a fost plafonat.

"Vedem că încasarea diferenţelor de sume dintre valoarea plafonată şi preţurile din contracte este deocamdată sumbră şi e posibil ca înainte de aprilie sau mai să nu vadă furnizorii aceste diferenţe", a completat vicepreşedintele ANRE.

Chisăliţă: România nu-şi va putea acoperi consumul de gaze în februarie; Ministerul Energiei nu-şi pune această problemă deocamdată

Un semnal de alarmă a tras și Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei România Inteligentă, care a avertizat că România nu-şi va putea acoperi 20% din consumul de gaze în luna februarie, după cum arată datele Transgaz.

"Dacă ne uităm pe site-ul Transgaz, vedem că consumul de gaze în februarie a fost între 76 şi 78 de milioane de metri cubi pe zi în ultimii zece ani. Pe aceeaşi pagină, vedem că ce este rezervat pe aceeaşi lună înseamnă 46 de milioane, adică 32 de milioane de metri cubi nu există în acest moment rezervate.

Dincolo de faptul că 41% dintr-o potenţială cerere pe luna februarie nu există, însumând toate capacităţile tehnice pe care le are în momentul de faţă disponibile Transgaz vedem că tot n-am avea 20% gaze pentru un astfel de vârf, care a fost prezent în ultimii zece ani în România, aşa cum arată datele Transgaz", a susţinut Chisăliţă, în cadrul Forumului Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence şi Asociaţia Energia Inteligentă.

La rândul său, George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a fost întrebat, în cadrul aceluiaşi eveniment, care vor fi consumatorii deconectaţi în cazul în care vor fi probleme cu alimentarea.

"În momentul de faţă nu este stabilită o listă cu primii întreruptibili. Eu cred că nu se pune problema în momentul de faţă de deconectare a niciunui consumator. În şedinţa comandamentului de iarnă astăzi (marţi - n.r.) vom face o recapitulare şi vom monitoriza foarte foarte atent situaţia de câte ori este cazul, săptămânal, bineînţeles. Nu cred că se pune problema în momentul de faţă de consumatori întreruptibili", a arătat Niculescu.

În replică, Chisăliţă a precizat că problemele în alimentarea cu gaze în această iarnă sunt iminente, iar ministerul ar fi trebuit să aibă un plan.

"Pentru aceste situaţii, care sunt evidente, din păcate, nu cred că trebuie să luăm legătura cu consumatorii cu o zi înainte, ei au nevoie de câteva zile şi trebuie să ştie concret ce să facă, pentru a se evita accidente. Pentru a evita această situaţie, care este evidentă, este postată pe site-ul Transgaz, nu aveţi niciun element de pregătire în momentul de faţă?", a arătat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Niculescu i-a răspuns că aceeaşi previziune figura pe site-ul Transgaz în septembrie pentru trimestrul al patrulea al anului.

"Şi în septembrie vedeam aceeaşi estimare şi pentru Q4 2021 şi cu toate acestea am văzut că s-au rezervat capacităţi pe perioadă lunară. Observ şi eu o tendinţă a importatorilor de gaze să-şi rezerve capacitatea nu cu mult timp înainte, trimestrial, la costuri mai mici, ci preferă să facă lucrul acesta rezervând capacitate lunar, chiar dacă pentru ei reprezintă un cost mai mare. Presupun că această strategie vine din dorinţa lor de a-şi maximiza preţurile la gaze, iar în sensul acesta Ministerul Energiei nu are niciun fel de atribuţii de a interveni în relaţiile comerciale", a precizat secretarul de stat.

Vârfurile de consum sunt în februarie şi, aşa cum sunt prezentate pe site-ul Transgaz, exced inclusiv capacitatea tehnică, ceea ce nu era până acum, a fost replicat lui Chisăliţă.

Potrivit acestuia, România traversează acum cea mai dificilă perioadă din istorie pe piaţa gazelor.

"Aceasta din cauza suprapunerii nefaste între capacitatea de a importa gaze în această iarnă, care din păcate este limitată, după cum vedem pe site-ul Transgaz, rezervările de capacitate sunt reduse în acest moment şi influenţate de schimbarea fluxurilor de gaze în Balcani, dar ne confruntăm şi cu cele mai mari preţuri care au existat vreodată în sectorul gazelor naturale din România şi din Europa. Din păcate, veştile nu sunt îmbucurătoare pentru această iarnă. Pe diverse prognoze pe care le-am făcut în ceea ce priveşte evoluţia preţului, există scenarii potrivit cărora la vârf de consum, atunci când cererea va deveni foarte mare, preţurile ar putea ajunge între 762 şi 1.074 lei pe MWh", a mai spus el.

Chisăliţă a amintit că săptămâna trecută preţul a crescut cu 30% în doar câteva zile ca urmare a unor informaţii privind avizarea conductei Nord Stream 2.

"În anumite situaţii, când cererea va fi mare, în baza unor temperaturi scăzute, aceste preţuri vor fi destul de probabil să se întâmple. În acelaşi timp, nici anul viitor nu vine cu preţuri îmbucurătoare: dacă urmărim ce se întâmplă pe Bursa Română în Mărfuri, inclusiv în tranzacţiile de astăzi, vedem că practic preţul gazelor naturale în semestrul întâi din 2022 este mult mai mare decât în prezent ca preţ mediu, discutăm de tranzacţii care au fost închise la 83,8 lei, iar media pentru anul viitor, 262,18 lei, ultima tranzacţie efectuată, depăşeşte nivelul preţului plafonat", a completat specialistul.

Concluzia lui este că trebuie să ne pregătim cu tot arsenalul pentru această iarnă şi pentru anii următori.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇