Ministrul Energiei consideră că să ai la interior 19 grade, iarna, este cam frig. Virgil Popescu nu îşi doreşte restricţii de electricitate şi de gaz.
Oficialul a fost întrebat, joi seara, la Digi24, despre raţionalizarea consumului de energie, în condiţiile în care în Germania se vorbeşte de nevoia reducerii temperaturii cu un grad în toate casele, iar într-un document pe care îl pregăteşte Comisia Europeană se spune că temperaturile ideale pentru consum sunt 19 grade iarna şi 25 de grade vara, la interior.
“Am trăit aceste restricţii, nu prea ne sunt pe plac. Şi nici mie nu-mi sunt pe plac. Ce să vă zic? 25 de grade iarnă mi se pare mult. Adică e chiar cald la 25 de grade. Iar 19 grade iarna mi se pare frig”, a declarat Virgil Popescu.
Întrebat dacă vor fi restricţii de energie la iarnă, în România, Virgil Popescu a răspuns:
“Nu îmi doresc restricţii de electricitate, nici de gaz. Nu cred că vom avea probleme cu producţia de energie electrică. Asta vă spun. Gazul pentru încălzire, v-am spus că pentru populaţie şi pentru clienţii protejaţi….Eu încurajez un fel de autocontrol şi un fel de îmbunătăţire a eficienţei energetice a fiecărei locuinţe şi a clădirilor publice”, a precizat Popescu.
Ministrul spune că cea mai mare pierdere energetică din ţara noastră e în clădirile publice.
“E adevărat că cea mai mare şi aici vă pot spune cea mai mare pierdere energetică în România este în clădirile publice şi acolo trebuie să există foarte mulţi bani, foarte multe fonduri şi fonduri europene date către eficienţa îmbunătăţirii eficienţei energetice a clădirilor publice. Se pierde foarte multă energie în clădirile publice”, a afirmat ministrul Energiei.
Comisia Europeană a întocmit un plan care conține mai multe măsuri care să fie implementate de statele membre, în scopul reducerii consumului de gaze.
Acest plan prevede ca în clădirile publice să se menţină o temperatură de cel mult 19 grade Celsius, iarna. Experţii în energie spun că reducerea termostatului cu un grad ar putea scădea factura de încălzire a unei clădiri cu aproximativ 10%.
Strategia este gândită pentru a face față scăderii drastice a aprovizionării cu gaze rusești, care ar putea fi întreruptă în totalitate.