Lupta cu bestia inflației: Vestul o va câștiga peste 2 ani. Cu România e mai greu

Lupta cu bestia inflației: Vestul o va câștiga peste 2 ani. Cu România e mai greu

Dacă inflația din Europa de Vest ar urma să fie „îmblânzită”, conform celor mai multe prognoze, în decurs de un an, în rândul specialiștilor se conturează temeri din ce în ce mai mari că Europa Centrală se va confrunta cu creșteri accelerate de prețuri pentru ceva mai mult timp.

Europa Centrală și de Est se află de luni de zile în fruntea bătăliei inflaționiste, regiunea fiind prima care s-a confruntat cu accelerarea presiunilor inflaționiste și prima care a demarat cicluri agresive de întărire a politicii monetare pentru a le readuce sub control, potrivit unei analize Euractiv.

Ultimele valori ale inflației din regiune au variat de la aproape 16% în România la puțin peste 20% în Ungaria, mult peste intervalele-țintă ale băncilor centrale, cuprinse între 1 și 4%.

Prețurile pâinii și brânzei din Ungaria erau cu aproximativ 70% mai mari în septembrie decât în urmă cu un an, iar prețul zahărului din Polonia a crescut cu 50%, unele magazine rămânând fără stocuri peste vară din cauza ”tezaurizării” practicate de comercianții care au dorit să speculeze creșteri suplimentare de preț.

Băncile centrale, între ciocan și nicovală, respectiv recesiune și inflație

În condițiile în care sindicatele negociază creșteri puternice ale salariilor pentru a menține puterea de cumpărare a consumatorilor și companiile măresc prețurile pentru a-și proteja marjele de profit, riscurile ca o încetinire economică să nu readucă inflația în limitele dorite de decidenții politicii monetare sunt mari.

„Cu cât inflația și presiunile salariale rămân puternice, cu atât este mai mare riscul ca rate mai mari ale dobânzilor și creșteri puternice ale șomajului să fie necesare pentru a slăbi cererea și a restabili stabilitatea prețurilor”, a precizat Nicholas Farr, economist pentru Europa emergentă la Capital Economics.

Credibilitatea băncilor centrale din regiune a fost testată luna trecută, când o scădere a forintului a forțat Banca Națională a Ungariei să realizeze o creștere de urgență a dobânzii la câteva săptămâni după ce a încercat să pună capăt majorărilor.

Majoritatea bancherilor centrali din Polonia și-ar dori, la rândul lor, o încetare a creșterii dobânzilor, având în vedere încetinirea accelerată a cererii așteptate în 2023, însă această politică s-ar putea dovedi ineficientă în fața inflației, în special având în vedere planurile de cheltuieli ale Guvernului înainte alegerilor.

Așteptările inflaționiste se deconectează de țintele băncii centrale, a comentat economistul șef UniCredit CEE, Dan Bucșa, avertizând că nivelul cheltuielilor consumatorilor din primele nouă luni ale anului arată că aceștia se așteaptă ca inflația să crească în continuare, dar și la o creștere de venituri în urma negocierilor demarate de sindicate.

În ciuda măsurilor guvernamentale, consumatorii din ECE se așteaptă la noi valuri de scumpiri

Așteptările inflaționiste ale gospodăriilor maghiare au crescut cu două cifre, conform celui mai recent sondaj al băncii centrale. Think Tank-ul GKI a precizat că intențiile de creștere a prețurilor au crescut în toate sectoarele, cu excepția construcțiilor.

Un sondaj al biroului de statistică polonez a arătat că peste 70% dintre consumatori se așteptau ca ritmul inflației să se mențină sau chiar să crească în următoarele 12 luni, în timp ce sondajul BIEC a arătat o creștere a așteptărilor inflaționiste atât pentru gospodării, cât și pentru companii.

În Ungaria și Polonia au fost instituite plafoane guvernamentale la prețurile unor alimente, combustibil și credite ipotecare, care au intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut și la începutul anului 2022.

În Ungaria, unele plafoane de preț urmează să expire la sfârșitul anului, dar Guvernul a semnalat că va prelungi unele dintre ele, așa cum a procedat în ultimele luni. Situația este mai puțin clară în Polonia, însă amânarea ratelor la bancă pentru ușurarea poverii datoriilor, în contextul creșterii dobânzilor rămân în vigoare și în 2023.

LPP, cel mai mare retailer din Polonia, a declarat că intenționează să majoreze prețurile cu 7 până la 19% pentru a compensa costurile în creștere și efectele cursului de schimb.

Chiar dacă creșterea economică a încetinit până la aproximativ 1%, principala asociație patronale din Polonia preconizând creșteri ale salariilor cu 10 până la 12% anul viitor.

Citeşte integral analiza: Lupta cu bestia inflației: Vestul o va câștiga peste 2 ani. Estul … . Iar România… pe Curs de Guvernare


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇